Suspendarea PUZ pentru ansamblul rezidențial din centrul Sucevei, pe masa judecătorilor

Mai mulți proprietari de apartamente situate pe străzile Aleea Nucului, Vasile Bumbac, și Al. Ienceanu au solicitat Tribunalului Suceava suspendarea executării Hotărârii nr. 166 din 31 mai 2024, emisă de Consiliul Local al Municipiului Suceava. Hotărârea vizează aprobarea documentației de urbanism pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) cu Regulament de urbanism aferent, destinată construirii unui ansamblu rezidențial de clădiri cu regim mare de înălțime și funcțiuni mixte. Beneficiarul acestui proiect este NIVA DEVELOPMENT S.R.L.

Proiectul imobiliar, situat pe strada Vasile Bumbac nr. 4-8, include locuințe colective, spații comerciale, spații pentru alimentație publică, servicii, birouri, și locuri de parcare supraterane și subterane. Terenul vizat, de 6350 mp, este situat în intravilanul municipiului Suceava. Suspendarea PUZ-ului a fost solicitată până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a Hotărârii Consiliului Local nr. 166/2024.

Reclamanții susțin că PUZ-ul aprobat nu respectă noul Plan Urbanistic General (PUG) al municipiului Suceava, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 518/2023. Documentația PUZ, întocmită în noiembrie 2023, ar fi fost realizată conform vechiului PUG din 2009, ignorând reglementările actualizate care includ protejarea monumentelor istorice din zonă. În plus, avizele necesare pentru aprobarea PUZ-ului ar fi fost obținute fără a îndeplini toate cerințele legale și în grabă, fără motivări adecvate.

Zona vizată de proiectul imobiliar se află în proximitatea unor monumente istorice, cum ar fi Prefectura și Consiliul Județean Suceava. Conform legii, orice intervenție în zona de protecție a unui monument istoric necesită avizul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. De asemenea, proprietarii din zonă subliniază că neconformitatea cu legislația urbanistică și de mediu poate afecta sănătatea publică și dreptul la un mediu sănătos.

Mai mult, potrivit reclamanților, articolul 47 din Legea nr. 350/2001 și articolul 59 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice stabilesc criterii stricte pentru aprobarea documentațiilor de urbanism în zone protejate.

 Reclamanții argumentează că PUZ-ul ar fi trebuit să includă reglementări detaliate privind organizarea rețelei stradale, utilizarea terenurilor, dezvoltarea infrastructurii și protejarea monumentelor istorice, ceea ce nu s-a întâmplat.

Conform Legii 422/2001 privind Protejarea monumentelor istorice, articolul 59 precizează: Până la instituirea zonei de protecție a fiecărui monument istoric potrivit art. 9 se consideră zonă de protecție suprafața delimitată cu o rază de 100 m în localități urbane, 200 m în localități rurale și 500 în în afara localităților, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric.

„Chiar Beneficiarul recunoaște că proiectul imobiliar se află Raza de protecție a monumentelor istorice prin adresa nr. 16/14.03.2024 (Raza de protecție a monumentelor istorice în localități urbane este de 100 m, conform articolului 59 al Legii 422/2001. Astfel, imobilul aflat la adresa Strada Vasile Bumbac 4-8; 10 se află în raza de protecție a monumentului clasa B Prefectura și Consiliul Județean Suceava). Intervenția în zona de protecție a unui monument istoric s-ar putea realiza, după afirmațiile beneficiarului, pe baza avizului Ministerului Culturii și Patrimoniului Național sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și a celorlalte avize, obținut în mod cel puțin STRANIU de la reprezentanții Direcției Județene de Cultură Suceava”, arată reclamanții.

Conform Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a monumentelor istorice dispărute din 08.07.2004, Parte integrantă din Ordin 2314/2004, menționată în PUG adoptat în 2023, regăsim:

1 SV-I-s-A-05389 Cetatea Șcheia – Suceava municipiul SUCEAVA „Dealul Şeptilici”, la marginea de NV a oraşului sf. sec. XIV

2 SV-I-s-A-05390 Platoul din faţa Cetăţii de Scaun municipiul SUCEAVA „Câmpul Şanţurilor”, la marginea de E a oraşului şi pantele de N ale dealului sec. XIV-XVII

3 SV-I-s-A-05391 Situl arheologic „Vechiul centru medieval Suceava” municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă de str. P. Rareş (N), A. Ipătescu (E), N. Bălcescu (S), Ştefan cel Mare (V)

4 SV-I-m-A-05391.01 Ansamblul Curţii Domneşti municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă de str. P. Rareş (N), A. Ipătescu (E), N. Bălcescu (S), Ştefan cel Mare (V) sec. XIV-XIX

5 SV-I-m-A-05391.02 Vechiul centru medieval al oraşului Suceava municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă de str. P. Rareş (N), A. Ipătescu (E), N. Bălcescu (S), Ştefan cel Mare (V) sec. XIV-XIX

6 SV-I-s-A-05392 Situl arheologic „Oraşul medieval Suceava” municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă între str. Cetăţii, Luca Arbore, Ştefăniţă Vodă

 7 SV-I-m-A-05392.01 Vatra oraşului medieval Suceava municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă între str. Cetăţii, Luca Arbore, Ştefăniţă Vodă sec. XIII-XVII

8 SV-I-m-A-05392.02 Fortificaţia premuşatină municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă între str. Cetăţii, Luca Arbore, Ştefăniţă Vodă sec. XIII-XIV şi XVII

179.SV-II-m-B-05480 Fosta prefectură, azi Complexul Muzeal „Bucovina” Str. Ştefan cel Mare 33 1898

180. SV-II-m-B-05481 Clădirea administrativă a oraşului, azi Prefectura şi Consiliul Judeţean Suceava Str. Ştefan cel Mare 36 înc. sec. XX 1

181. SV-II-m-B-05482 Fostul tribunal, căpitănie districtuală şi închisoare Str. Ştefan cel Mare 58 1885

Același PUG (2023) evidențiază existența SITULUI ARHEOLOGIC ALEEA NUCULUI, aspect neglijat de administrația locală la validarea PUZ ului NIVA, susțin reclamanții.

„Este evident că reclamanții, care au atât domiciliul, cât şi proprietatea asupra unor imobile aflate în imediata apropiere a terenului vizat prin decizia contestată, justifică un interes în respectarea normelor legale de mediu, cu impact direct asupra stării sale de sănătate. Mai mult, respectarea dreptului la un mediu sănătos reprezintă un deziderat în satisfacerea nevoilor comunitare, respectiv al cetățenilor proprietari riverani ai terenului supus analizei, atribut inserat în mod expres de legiuitor în definiția dată noțiunii de „interes legitim public””, se mai arată în document.