Academicianul Ioan Aurel Pop spune că un conducător de țară trebuie să aibă calități excepționale precum Ștefan cel Mare care intra de la egal în dialog cu împărații și regii Europei


Intră acum și în grupul de

Președintele Academiei Române, academicianul Ioan Aurel Pop, a susținut, sâmbătă, în Cetatea de Scaun a Sucevei o conferință publică în care a vorbit despre Mihail Sadoveanu și Ștefan cel Mare.

După conferință, Ioan Aurel Pop a răspuns unor întrebări din public, una dintre acestea fiind legată de o eventuală candidatură a președintelui Academiei Române la funcția de președinte al României.

Ioan Aurel Pop a exclus o asemenea posibilitate: „Pentru mine ar fi și o manifestare de semeție în fața Domnului și eu sunt un om umil și îmi place să-mi cunosc lungul nasului. E o vorbă care este atribuită multora, inclusiv lui Napoleon: de la sublim la ridicol nu-i decât un pas”.

Totodată, președintele Academiei Române consideră că așa cum spune Ion Slavici e mai bine, omul, , să stea cu sărăcia lui, la locul lui, cu rânduiala lui dreaptă, să spună ce are de spus, decât să se ridice și să nu știe încotro merge.

„Când începe nuvela „Moara cu Noroc” Slavici zice: Vreme de-un ceas și jumătate drumul e bun, vine apoi un pripor pe care dacă îl treci trebuie să faci un popas că mai departe locurile lui rele. Eu am ajuns la priporul acela, fac popasul, dar nu mă duc mai departe că știu că locurile sunt rele”, a spus Ioan Aurel Pop.

Când i s-a spus că totuși ar fi bun de conducător, Ioan Aurel Pop a răspuns că un conducător trebuie să țină seama de foarte multe lucruri.

„Eu nu mai am nici vârsta, nici puterea necesară să o fac. Eu îi mulțumesc Domnului că mai am mintea întreagă să mai pot desface câte ceva din tainele trecutului pentru că nu le desfac de dragul de a iubi trecutul, le desfac ca să dau pilde bune pentru cei care trăiesc astăzi. Ștefan cel Mare este o asemenea pildă. Dacă țara asta n-a putut fi apărată și n-a putut nici de el fi apărată cât a fost el de Ștefan cel Mare, fiindcă cele două cetăți, Chilia și Cetatea Albă, în 1484 i-au fost răpite de turci.  Și Gheorghe I Brătianu care e poate cel mai mare medievist român din toate timpurile zice că turcii au transformat Marea Neagră în lac turcesc și Ștefan cel Mare le-a stat ca un ghimpe și au luat cetățile. Ștefan cel Mare a avut flotă, corăbii care brăzdau marea. Intra în dialog cu regii și cu împărații mari ai Europei. Închipuiți-vă dacă a fost el solicitat de împăratul romano-german care era cel mai mare suveran al Europei de atunci să intre într-un complot cu el ca să-i răstoarne pe regii din fruntea Ungariei și Poloniei. În primul rând din fruntea Poloniei pentru că Jan Albrecht voia să pună mâna pe tronul Moldovei. Și împăratul l-a solicitat pe Ștefan cel Mare să facă treaba asta. Gândiți-vă ce om putea să fie”, a explicat președintele Academiei Române.

Mai mult, Ioan Aurel Pop a spus  că pentru un conducător este nevoie de niște calități excepționale.

„În România, la ora actuală, nici Constituția, cum e alcătuită ea, nu ajută la o bună colaborare între puterile statului pentru că, prin Constituție, puterile președintelui și ale primului ministru sunt echivalente cumva. Uitați-vă cum se amestecă politica externă. Președintele este depozitarul politicii externe, el elaborează și face politica externă, iar ministrul de Externe însă trebuie să-i raporteze primului ministru pentru că e membru al Guvernului. Puterile sunt limitate și eu știu și de ce s-a făcut și această echilibrare a puterilor. Noi nu suntem nici republică parlamentară și nici republică prezidențială. Uitați-vă în republicile parlamentare cine știe numele președinților lor, se știu în general numele prim-miniștrilor. La Franța, care e republică prezidențială știți numele primului ministru? Noi nu suntem nici în car nici în căruță. Până se schimbă sistemul constituțional și se creează un echilibru și la noi trece viața pe lângă noi și mai bine să ne facem datoria acolo unde suntem pentru că dacă ne-am face-o toți bine, ne-ar merge bine”, a spus academicianul.

El a amintit că a întrebat un italian cum s-a descurcat Italia toată perioada de după război când se schimbau guvernele anual și chiar de două ori pe an și i s-a răspuns că nu a fost bine, dar nici rău și asta pentru că mecanismele administrației statului și ale puterii erau bine așezate.

„Noi, până la așezare mai avem ca să meargă treaba bine în această țară. Eu nu spun că nu a început să meargă treaba bine, eu nu spun că nu s-au schimbat lucrurile. La suprafață când te uiți orașe, sate, drumuri, acum a început și o autostradă numită a Moldovei, Dumnezeu știe când se va termina. Deci, câte ceva se mișcă”, a spus Ioan Aurel Pop.

El consideră că politica e un lucru foarte complicat și ar trebui schimbată din temelie.

Ioan Aurel Pop a dat și o pildă în care un fost lider liberal i-a spus fiului său că poate face politică abia după ce realizează ceva trainic, iar oamenii pot avea încredere în el și așa s-a și întâmplat, iar fiul, Ionel Brătianu despre care era vorba, care a fost inginer a ajuns prim ministru într-o perioadă grea și l-a înfruntat și pe Nicolae Iorga care l-a întrebat ce poate învăța de la un inginer, iar răspunsul a fost: „Măsura, domnule profesor, măsura!”


Intră acum și în grupul de