Intră acum și în grupul de
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, prezent, joi, la Rădăuți la sesiunea științifică anuală a Institutului „Bucovina” al Academiei Române cu titlul „Bucovina – cultură și spiritualitate europeană. Simbolistică imperială și realități socio-economice”, care este dedicată evocării personalităților lui Eudoxiu Hurmuzachi și a lui Iancu Flondor a susținut necesitatea unor abordări curajoase în perioada următoare în ceea ce privește preluarea unor modele cum a fost Iancu Flondor și a subliniat necesitatea descentralizării.
„Noi, bucovinenii trebuie să avem curajul să spunem despre modele, despre povești de succes, despre oameni care trebuie să fie o călăuză pentru politicieni. Numai dacă mă gândesc la Iancu Flondor, noi, care trecem astăzi prin politică, ne întrebăm: Facem ce au făcut înaintașii noștri? Avem vreo amprentă politică din ce au făcut oamenii ăștia? Lăsăm ceva în urmă? Avem abordări curajoase cum le-au avut ei la momentul acela?”, a spus președintele CJ Suceava.
Flutur a vorbit între altele de abordările diferite la acea perioadă dintre Iancu Flondor și Ion Nistor, primul fiind adeptul descentralizării și a arătat că și în realizarea programului de guvernare al PNL pe care îl coordonează susține descentralizarea curajoasă și nu pe hârtie a țării.
„Azi avem nevoie de descentralizare pentru că atitudinea capitalelor mari, a centrelor mari, a Bucureștiului este hegemonică, să concentreze totul, dacă se poate, acolo. Atitudinea Iașului față de Suceava, dacă s-ar putea să nu avem Facultate de Medicină la Suceava ca să fie acolo tot. A fost asta bine sau a fost rău? Eu cred că a fost rău”, a adăugat Flutur.
El a dat ca exemplu modelul de organizare al județului Suceava în comparație cu cel al județului Iași.
„Uitați-vă cum e organizat județul Suceava. Are orașe mai multe, dar mai mici, sau e mai bine un Iași care adună totul în Iași, iar în jur rămâne o zonă săracă. Vreau să discutăm despre astea. Sunt modele care au fost inspirate aici în Bucovina și care cred că ar trebui discutate mult mai curajos în perioda care urmează. De ce Bucovina este altfel oare? De ce oamenii au o abordare mai pragmatică? Eu m-aș folosi de asta pentru lecții de viitor pentru generațiile tinere. Modele de descentralizare în administrația publică, modele de descentralizare în domeniul sănătății”, a mai declarat Gheorghe Flutur.
El a apreciat că dacă face comparația cu trecutul constată că unele lucruri nu au evoluat, ci au involuat față de modelele de atunci.
„Dezvoltarea a însemnat descentralizare, inclusiv în ceea ce voia Iancu Flondor în abordările lui pentru care n-a prea fost iubit la București și s-a întors acasă. Și astăzi e nevoie de așa ceva. Dacă vrem ca totul în pălăria mare a Bucureștiului să se hotărască și nu ai aici nicio putere, bine sau rău, dar ești judecat la patru ani: plătești sau ești stimulat. Dar așa, în oala mare și greșelile se ascund mai ușor și nu se văd. Și mediocritatea și non-performanța se ascund în oala mare. Cu cât ești mai aproape aici, de judecătorul suprem-poporul- cu atât te temi să greșești ca om politic sau ești mai repede tras de mânecă și este mult mai bine”, a mai spus Flutur.
El consideră că regionalizarea României este ceva care trebuie să se întâmple foarte repede.
„Nu cred că trebuie întârziat. Noi, politicienii, din diverse motive n-am avut curajul să abordăm problema descentralizării și regionalizării așa cum trebuie și acum suferim. Uitați-vă că putem face trimitere la toate programele de dezvoltare cum e și Satul Românesc. Facem un pact cu satul românesc, vedem ce se întâmplă cu el? Se depopulează satul românesc în ritm extraordinar de periculos? Salvăm ceva? Punem ceva în loc? Păi dacă tabla de pe școală se aprobă la București dacă o schimbă, avem consecințele. Dacă nu dăm drumul la mai multă autonomie economică și de decizie, plătim”, a arătat Gheorghe Flutur.
Intră acum și în grupul de
