Descoperirile arheologice de la Mănăstirea Humor vor fi puse în valoare pentru a reda ansamblului imaginea autentică a unei mănăstiri fortificate


Intră acum și în grupul de

Mănăstirea Humor, unul dintre cele mai prețioase monumente istorice UNESCO din Bucovina, aflat în plin proces de restaurare și conservare, iar odată cu unele descoperiri arheologice remarcabile în incintă urmează să fie reconstruit un zid de incintă și conservate elementele descoperite.

Potrivit Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, cercetările demarate în urmă cu un an au scos la lumină fundațiile unor construcții contemporane cu biserica ctitorită de Toader Bubuiog în anul 1530, oferind o perspectivă unică asupra arhitecturii și organizării unui complex monastic fortificat din epoca lui Petru Rareș.

În acest sens, vineri, reprezentanți ai autorităților locale, specialiști în arhitectură, arheologie și restaurare, precum și echipa de execuție a lucrărilor de la S.C. General Construct S.R.L. s-au reunit la Mănăstirea Humor pentru a dezbate rezultatele cercetărilor. Evenimentul, moderat de arhid. Vasile Demciuc, consilier eparhial, a subliniat importanța conservării acestui tezaur cultural, esențial pentru identitatea și continuitatea spirituală a neamului românesc.

Printre descoperirile majore se numără fundațiile fostei stăreții, pivnițe, turnuri de apărare și fragmente ale zidului de incintă, elemente care confirmă statutul fortificat al mănăstirii. Arheologul Ion Mareș a evidențiat valoarea acestor descoperiri, punctând faptul că acestea oferă noi informații despre strategia defensivă și organizarea vieții monahale în secolul XVI.

„Considerăm că este momentul ca zidul de incintă al mănăstirii pe care noi l-am surprins în săpăturile noastre arheologice să fie ridicat la o anumită cotă, așa cum prevăd regulamentele și normele de restaurare, pentru că aici este misiunea arhitectului, să întregească proiectul. Acest zid este fundamental pe latura de sud, dar și pe latura de est, pentru a proteja pictura bisericii, spre a nu mai fi afectată de intemperiile care se abat. Zidul are o mare importanță pentru structura de protecție a monumentelor. Consider că săpăturile de mare amploare din 2024 au adus o extraordinară descoperire pe care noi pentru prima dată o punem în valoare pentru că ne era necunoscută”, a precizat Ion Mareș.

De asemenea, arhitectul Mircea Căpățână a propus reconstruirea zidurilor de piatră pe traseul inițial, pentru a proteja pictura exterioară a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” și pentru a reda ansamblului imaginea autentică a unei mănăstiri fortificate.

El a adus în discuție și respectarea adevărului istoric, turnullui Vasile Lupu, datat la 1641, făcând parte inițial din zidul de incintă al mănăstirii. „Ceea ce propunem noi este înlocuirea acestui gard din lemn cu un zid pe traseul inițial din piatră; astfel imaginea dintr-o dată se schimbă, apare imaginea unei incinte fortificate și nu a unei biserici cu un gard din lemn, mai ales că există informații clare despre traseul acestui zid și există și analogii care se pot face cu alte mănăstiri fortificate făcute în această perioadă”, a spus arhitectul.

Stavrofora Parascheva Sorohan, stareța Mănăstirii Humor, a mulțumit Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, autorităților locale și echipei de restaurare pentru implicare, subliniind importanța proiectului pentru conservarea și punerea în valoare a acestui monument unic.

Acțiunile de restaurare vor continua cu ridicarea zidului de incintă și conservarea elementelor descoperite, obiective esențiale pentru protejarea patrimoniului cultural și pentru atragerea turiștilor în această regiune încărcată de istorie și spiritualitate.


Intră acum și în grupul de