Intră acum și în grupul de
Deși dreptul de a oferi feedback cadrelor didactice este garantat prin Statutul Elevului, mai mult de jumătate dintre elevii români evită să facă acest lucru, invocând fie inutilitatea demersului, fie teama că opiniile lor nu vor fi luate în considerare sau că ar putea fi sancționați cu note mai mici.
Un studiu realizat de Salvați Copiii România relevă că doar 43% dintre elevi au acordat feedback profesorilor, iar dintre aceștia, aproximativ 24% au respectat metodologia oficială, completând formularele anonime prevăzute. Totodată, 8% dintre elevi afirmă că au fost pedepsiți pentru feedback-ul oferit, prin note mai mici sau avertizări verbale.
Conform studiului, 66% dintre elevi știu că pot oferi feedback, însă doar 47% sunt conștienți de existența unei metodologii clare în acest sens. În București, procentul este și mai scăzut, doar 30% dintre elevi declarând că au auzit de aceasta. Dintre cei care aleg să nu ofere feedback, 4 din 10 spun că demersul nu este necesar sau că opiniile lor nu vor avea impact. Mai mult, doar 2 din 10 elevi au discutat cu profesorii despre rezultatele feedback-ului, iar 70% dintre aceștia consideră că sugestiile lor au fost ignorate în mare parte.
Feedback-ul, care ar trebui să fie anonim și colectat semestrial prin formulare completate de elevi, le permite acestora să evalueze aspecte precum motivația la ore, utilizarea tehnologiilor digitale sau încurajarea opiniilor. Formularele sunt analizate de diriginți și transmise profesorilor în termen de 10 zile, fără implicarea inspectoratelor școlare sau a altor terți. Cu toate acestea, lipsa de transparență și de follow-up descurajează participarea elevilor.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, subliniază că excluderea elevilor din procesele decizionale, cum ar fi consiliile de administrație ale școlilor până la 18 ani, contravine Convenției ONU privind Drepturile Copilului. „Lipsa participării reale a copiilor în deciziile care îi privesc este una dintre marile lacune ale sistemului educațional românesc. Interesul superior al copilului, deși prevăzut de lege, rămâne deseori doar pe hârtie”, a declarat aceasta.
Studiul mai arată o scădere dramatică a încrederii elevilor în sistemul educațional: 55,1% dintre elevii de gimnaziu și liceu vor să plece din țară, iar o treime intenționează să studieze în străinătate. Doar o treime mai cred că școala le dezvoltă pasiunile sau că le oferă cunoștințe utile pentru viitor, comparativ cu două treimi în 2013.
Pe lângă aceste probleme, părinții sunt nevoiți să suporte costuri tot mai mari pentru educația copiilor. Un sondaj Salvați Copiii România indică o medie anuală de 9.818 lei pentru meditații, after-school și materiale didactice, în creștere cu peste 3.000 de lei față de 2021. Cele mai mari cheltuieli sunt pentru meditații (aproximativ 3.700 lei) și after-school (2.500 lei), costurile crescând odată cu vârsta copilului: de la 6.803 lei în ciclul primar, la 12.119 lei în liceu.
Intră acum și în grupul de
