USV, cel mai puternic solicitant român la Oficiul European de Brevete în 2024 când România a stabilit un nou record pentru cererile depuse

• Oficiul European de Brevete a primit aproape 200.000 de cereri de brevete, tehnologia informatică fiind pentru prima dată în frunte;
• România stabilește un record în ceea ce privește cererile de brevete, datorită inovării în domeniul TIC (tehnologia informației și comunicațiilor) și al sănătății;
• Cea mai puternică creștere la nivel mondial se înregistrează în domeniul mașinilor electrice, aparatelor, invențiilor în domeniul energetic;
• Creșteri înregistrate și în domeniul IA și a invențiilor în sectorul bateriilor;
• Principalele țări de origine sunt SUA, Germania, Japonia, R.P. Chineză și R. Coreea;
• Aproape una din patru cereri de brevet din Europa este depusă de o microîntreprindere și numai una din patru include o femeie inventator;
• Brevetul unitar continuă să ia amploare, România făcând parte din acest sistem de la 1 septembrie 2024.

Companiile și inventatorii din întreaga lume au depus 199.264 de cereri de brevete la Oficiul European de Brevete (OEB) anul trecut, conform Indexului brevetelor 2024 publicat astăzi. Activitatea intensă de brevetare a rămas la nivelul celei din anul precedent (2023: 199.452, -0,1%), după trei ani de creștere semnificativă. Cererile de  brevet din Europa, incluzând toate cele 39 de state membre OEB, au crescut cu 0,3%, în timp ce cele din afara Europei au scăzut ușor (-0,4%). Inovația românească a atins noi culmi, inventatorii, companiile și institutele de cercetare din țară depunând in 2024 la OEB un număr record de 63 de cereri pentru brevet european, ceea ce reprezintă o creștere de 50% față de 2023.

„În ciuda incertitudinilor politice și economice, companiile și inventatorii europeni au depus mai multe cereri pentru brevete anul trecut, subliniind performanța lor tehnologică și investițiile lor continue în cercetare și dezvoltare”, a declarat președintele OEB, António Campinos. „Datele privind brevetele OEB reprezintă o foaie de parcurs clară pentru industrie, politici și priorități de investiții. După cum avertizează rapoartele Draghi și Letta, pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, Europa trebuie să își consolideze ecosistemul inovării și să facă mai mult pentru a ajuta inventatorii să își dezvolte și să își comercializeze invențiile, în special în domenii critice precum tehnologiile ecologice, inteligența artificială și semiconductorii.”

Mediul inovării din România

Creșterea puternică a numărului de cereri pentru brevete din România evidențiază progresul țării în domeniul inovării. Domeniile principale pentru cererile pentru brevete depuse la OEB din România în 2024 au fost tehnologia medicală (11 cereri) și domeniile legate de IT, inclusiv tehnologia informatică și metodele IT pentru management (8 brevete combinate), consolidând poziția României ca un centru în creștere pentru inovațiile digitale și în domeniul sănătății. Cel mai puternic solicitant român a fost, pentru al doilea an consecutiv, Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava, subliniind rolul vital al cercetării academice în modelarea viitorului tehnologic al României.

Tendințe globale și europene

Statele Unite și-au menținut poziția de țară principală de origine a cererilor pentru brevet european, urmate de Germania, Japonia, China și Republica Coreea. Statele membre ale OEB au reprezentat 43% din cererile depuse, în timp ce 57% au provenit din afara Europei (a se vedea graficul Originea cererilor). În special, R. Coreea a înregistrat cea mai mare creștere (+4,2%), China a înregistrat o creștere de 0,5%, în timp ce companiile și inventatorii din SUA (-0,8%) și Japonia (-2,4%) au depus mai puține cereri.

Cererile de brevet din cele 39 de state membre ale OEB au crescut cu +0,3%, creștere susținută de cea din Elveția (+3,2%) și Regatul Unit (+3,1%), în timp ce cererile depuse din cele 27 de state membre ale UE au scăzut cu -0,4%. Germania (+0,4%) și Franța (+1,1%), primele două țări în ceea ce privește depunerea solicitărilor pentru brevete din Europa, au înregistrat o ușoară creștere în 2024.

Tehnologiile informatice în top

În general, la OEB, tehnologia informatică, care include invențiile legate de inteligența artificială, a fost, pentru prima dată, principalul domeniu pentru cererile de brevet european, cu nu mai puțin de 16.815 cereri în 2024. Mașinile electrice, aparatele, energia au înregistrat cea mai mare creștere anul trecut (+8,9% față de 2023), datorită progreselor înregistrate în domeniul tehnologiilor energetice curate, în special în domeniul bateriilor (+24,0%). Între timp, comunicațiile digitale, care cuprind invențiile legate de rețelele mobile, au înregistrat o scădere de 6,3%.

Surse diverse de inovare: Companiile mari sunt principalele contribuitoare

Samsung a fost noul solicitant principal la OEB în 2024 (ultima dată conducând clasamentul în 2020), Huawei a coborât pe locul al doilea, urmat de LG, Qualcomm și RTX. Top 10 include patru companii din Europa, două din R. Coreea, două din SUA și câte una din China și Japonia.

Microîntreprinderile utilizează sistemul de brevete pentru a stimula inovarea

În 2024, 22% din cererile pentru brevet depuse la OEB provenind din Europa erau de la inventatori individuali sau IMM-uri (mai puțin de 250 de angajați), iar alte 7% de la universități și organizații publice de cercetare (a se vedea graficul Repartizarea solicitanților pe categorii). Acest lucru evidențiază atractivitatea sistemului de brevete pentru entitățile mai mici, consolidată în continuare de reducerile de taxe ale OEB pentru microîntreprinderi, persoane fizice, organizații fără scop lucrativ, universități și instituții de cercetare începând din aprilie 2024.

Una din patru cereri de brevet include o femeie inventator

În 2024, 24% din toate cererile de brevet depuse la OEB provenind din România includeau cel puțin o femeie inventator, ușor sub media de 25% a statelor membre ale OEB. În rândul principalelor țări de depozit (peste 2.000 de cereri), Spania a condus cu 42%, urmată de Belgia (32%) și Franța (31%).

Brevetul unitar depășește așteptările în al doilea său an

Sistemul brevetului unitar, lansat în 2023, continuă să ia avânt, oferind inovatorilor o protecție prin brevet mai simplă și mai accesibilă în 18 state membre ale UE, cu o singură cerere adresată OEB. România face parte din acest sistem de la 1 septembrie 2024, ceea ce înseamnă că de atunci toate brevetele europene cu efect unitar acoperă automat România. Protecția unitară a fost solicitată pentru 25,6% din totalul brevetelor europene acordate de OEB în 2024, totalizând peste 28.000 de cereri. Titularii de brevete din statele membre ale OEB au avut cea mai mare rată de acceptare, cu o medie de 36,5% din brevetele lor europene transformate în brevete unitare; pentru România, rata de acceptare a fost de 52,6%. Între timp, rata pentru alte regiuni a fost mai scăzută, inclusiv Republica Coreea (18,9%), China (17,9%), SUA (16,0%) și Japonia (7,9%). Principalii solicitanți de brevete unitare în 2024 au fost Johnson & Johnson, Siemens, Samsung, Qualcomm și Volvo Group. Dar entitățile mai mici sunt chiar mai înclinate să utilizeze sistemul, IMM-urile și universitățile europene având o rată de adoptare de 57,5%.