Intră acum și în grupul de
Un grup de cercetare internațional, format din Universitatea din Heidelberg, Observatorul Limbii Spaniole în Europa (prin Héctor Álvarez Mella și Mariel Elizondo), Universitatea din București (prin Paul Buzilă) și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (prin Cristina Bleorțu), lansează un set de recomandări privind politicile educaționale și lingvistice adresate migranților reveniți în țările de origine, în special în România, în contextul migrației circulare și al revenirii din Spania.
Un raport publicat în aprilie 2025 de Observatorul Limbii Spaniole în Europa, sub coordonarea Universității din Heidelberg, analizează impactul migrației circulare și al întoarcerii emigranților asupra demolingvisticii limbii spaniole în Europa.
Documentul, intitulat „Noi profiluri de vorbitori de spaniolă: emigranții întorși și migrația circulară”, semnat de cercetători de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea din București și Universitatea din Heidelberg, evidențiază dinamica migratorie dintre Spania și alte țări europene, cu un accent pe cazul României.
Potrivit studiului, între 2008 și 2021, peste 1,37 milioane de persoane s-au întors din Spania în țările lor de origine din Europa, dintre care 38% au avut ca destinație România, principala comunitate migratoare europeană în Spania. Raportul estimează că aproximativ 910.000 de persoane s-au întors definitiv, în timp ce 460.000 au practicat migrația circulară, revenind în Spania. Majoritatea migranților europeni (70%) declară un nivel nativ sau avansat de spaniolă la plecarea din Spania, față de doar 32% care aveau astfel de competențe la sosire, conform Encuesta de la Población Activa din 2021.
Studiul identifică două tipare de întoarcere: 46% dintre migranți revin după mai puțin de 6 ani, iar 54% după peste 6 ani, pragul de 6 ani fiind considerat relevant pentru dobândirea unor competențe avansate de spaniolă. De asemenea, 43% dintre cei întorși sunt tineri în formare sau la începutul carierei, reprezentând un grup cu potențial de a valorifica bilingvismul în plan educațional și profesional.
Un punct central al raportului este situația minorilor întorși, în special în România, unde anual peste 7.000 de copii sub 19 ani revin din Spania. Aceștia se confruntă cu dificultăți de reintegrare educațională și socială, având un bilingvism dezechilibrat: competențe orale bune în română și spaniolă, dar lacune în citire și scriere, mai ales în română. Lipsa sprijinului educațional și diferențele dintre sistemele școlare din Spania și România pot duce la decalaje academice, excludere socială și bullying.
Autorii propun măsuri concrete pentru a facilita reintegrarea:
- Programe de sprijin în limba română pentru îmbunătățirea competențelor de citire și scriere;
- Cursuri de spaniolă adaptate nevoilor celor întorși, pentru a preveni stagnarea competențelor;
- Certificarea bilingvismului pentru a crește oportunitățile academice și profesionale;
- Formarea profesorilor și sprijin psihologic pentru a promova incluziunea.
Raportul subliniază că bilingvismul migrator este o resursă valoroasă, dar subutilizată. Reintegrarea cu succes a celor întorși, în special a minorilor, necesită politici educaționale incluzive care să valorifice competențele lingvistice și să combată obstacolele sociale, contribuind astfel la consolidarea limbii spaniole ca un atu al mobilității în Europa.
Intră acum și în grupul de
