Intră acum și în grupul de
În ședința de joi, 10 aprilie 2025, a Permanenței Consiliului eparhial Suceava, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, s-a decis refacerea bisericii cu hramul Sfântul Procopie din Bădeuți, ctitorită de Ștefan cel Mare în 1487 și distrusă de armata austro-ungară în 1917, în timpul Primului Război Mondial. Responsabilitatea acestui proiect de amploare a fost încredințată unei obști monahale conduse de PCuv. Protos. Ioan Tofan, urmând ca documentația necesară înființării unei mănăstiri să fie înaintată spre aprobare Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
Biserica din Bădeuți, astăzi parte a orașului Milișăuți, a fost ridicată de Ștefan cel Mare ca mulțumire pentru victoria obținută în bătălia de la Râmnic, din 8 iulie 1481, în ziua de prăznuire a Sfântului Mare Mucenic Procopie. Construcția, finalizată în doar patru luni, între 8 iunie și 13 noiembrie 1487, a marcat începutul unei serii de ctitorii ștefaniene, fiind una dintre primele biserici zidite în întregime de voievod după Mănăstirea Putna.
Cu o istorie de 430 de ani, biserica a fost un important centru spiritual, aici slujind Arcadie Ciupercovici, fost stareț al Mănăstirii Putna și ulterior Arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei și Dalmației. Din nefericire, în august 1917, biserica a fost dinamitată în circumstanțe neclare, fie din motive strategice, fie ca urmare a bombardamentelor din timpul războiului. În prezent, din ctitoria ștefaniană mai există doar fundațiile acoperite de pământ și un fragment al clopotniței de tip zvoniță, ruinele fiind incluse în Lista Monumentelor Istorice din județul Suceava.
Pisania originală a bisericii a supraviețuit și este păstrată la Muzeul Național de Istorie al României, oferind o mărturie prețioasă a vechimii și importanței locașului. De-a lungul timpului, distrugerea bisericii a fost privită ca o pierdere gravă pentru patrimoniul cultural și spiritual al Bucovinei, fiind comparată de contemporani cu devastarea Catedralei din Reims în Primul Război Mondial.
Reconstruirea bisericii Sfântul Procopie, la 108 ani de la distrugere, reprezintă o reparație morală, culturală și duhovnicească. Pentru a sprijini acest demers, au fost descoperite documente valoroase, inclusiv un text din 1898 al parohului Vasile Tomiuc, care descrie detaliat picturile bisericii. Alături de schițele de arhitectură existente, aceste informații vor facilita refacerea cât mai fidelă a ctitoriei ștefaniene.
„Această inițiativă este un act de dreptate față de moștenirea lui Ștefan cel Mare și un îndemn de a reînvia iubirea pentru neam, țară și credință”, a arătat Arhim. Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural.
Intră acum și în grupul de
