Intră acum și în grupul de
„Certificatul european de moştenitor reprezintă soluţia care rezolvă succesiunile transfrontaliere”. Aceasta este opinia europarlamentarului PDL de Suceava, Petru Luhan, care a precizat marţi că introducerea acestuia nu va avea impact în cazul persoanelor care rămân rezidente în ţările lor de origine.
Conform unui comunicat de presă remis de cabinetul europarlamentarului sucevean, fiecare stat UE are propriile legi referitoare la succesiune, iar dacă un cetăţean dintr-o ţară UE moare în altă ţară decât cea de origine mai multe instanţe din state diferite îşi declară competenţa în soluţionarea cazului
Petru Luhan a ţinut să precizaeze că Parlamentul European a adoptat, săptămâna trecută, un raport care prevede înfiinţarea Certificatului european de moştenitor, fiind un demers ce are ca scop simplificarea procedurilor de stabilire a moştenirii şi evitarea disputelor între moştenitori în cazul în care o persoană decedată lasă un testament, iar în procesul formalităţilor sunt implicate sistemele juridice ale cel puţin două ţări membre.
El a mai arătat că noile prevederi vor duce la evitarea multor procese costisitoare, precum şi la reducerea formalităţilor birocratice pentru moştenitori şi se menţionează că dacă o persoană moare într-un stat membru, care nu este ţară sa de origine, succesiunea se va face, în general, în conformitate cu legislaţia din ţara în care a avut “reşedinţa obişnuită” (domiciliul), de instanţele şi autorităţile ţării respective şi că, totodată, cetăţeanul care îşi întocmeşte testamentul va avea posibilitatea de a decide executarea testamentului conform legislaţiei din ţara de origine, stat membru al Uniunii Europene.
„Problema rezidă din faptul că fiecare stat UE are propriile legi referitoare la succesiune, iar atunci când un cetăţean nu îşi are domiciliul în ţara de origine, mai multe instanţe din state diferite îşi declară competenţa în soluţionarea cazului. Spre exemplu, un bărbat român care se căsătoreşte cu o italiancă şi are reşedinţa în Franţa va putea decide dacă urmaşii săi vor moşteni conform legislaţiei româneşti sau franceze. Până acum, fără această prevedere, s-ar fi putut crea un conflict între instanţele din ţara de origine a moştenitorilor (Italia), ţara lui de origine (România), precum şi ţara unde aceasta are proprietăţi (Franţa)”, a explicat europarlamentarul român.
Conform statisticilor, anual, circa zece la sută din totalul succesiunilor din Uniunea Europeană (aproximativ 450.000) au caracter transfrontalier şi însumează o valoare de 123 miliarde de euro.
El a menţionat că noile prevederi nu vor avea niciun impact în cazul persoanelor care rămân rezidente în ţările lor de origine şi că acestea nu modifică legislaţia naţională cu privire la succesiune, proprietate, impozitare şi nu introduc necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană.
Intră acum și în grupul de
