Intră acum și în grupul de
120 de lucrări care reproduc motive tradiţionale de pe cămaşa de sărbătoare bucovineană adunate în expoziţia “Miniaturi bucovinene – Cămaşa de sărbătoare”, semnată de artistul fotograf Victor T. Rusu, a fost vernisată miercuri, în Galeria “Bucovina” din incinta Palatului Administrativ din Suceava.
Proiectul a fost realizat în colaborare cu Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina (Gura Humorului) şi Muzeul Oului din Vama – colecţia Cătălina Orşivschi, evenimentul înscriindu-se în proiectul “Paştele în Bucovina”, iniţiat de Consiliul Judeţean Suceava.
În deschiderea vernisajului, artistul fotograf Victor T. Rusu a explicat că a urmărit să aducă în faţa publicului sucevean motivele tradiţionale româneşti de pe cămaşa de sărbătoare îmbrăcată de femei în apropierea Paştelui. “Intenţionez ca în următoarea expoziţie de acest gen să aduc în faţa privitorilor şi alte motive etnografice aflate pe lemn, pe ceramică şi pe tot ceea ce înseamnă meşteşugul popular bucovinean, ca în final să rezulte o imagine completă a ceea ce înseamnă arta populară bucovineană”, a transmis talentatul artist.
La eveniment a participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, care a reamintit că Bucovina este un izvor care trebuie imortalizat. El i-a indicat ca o viitoare sursă de inspiraţie, artistului Rusu, cojoacele, curelele sau brâurile bucovinene. “Mi-aş dori foarte mult să aducem într-o expoziţie şi modelele înscripţionate în lemn, alături de cele existente pe casele din Bucovina, deoarece conţin motive a căror semnificaţie au legătură între ele”, a arătat Flutur. El este de părere că printre vetrele care ar trebui valorificate se numără Mănăstirea Humorului, zona Bilca, Fundu Moldovei şi Breaza.
La vernisaj au oferit explicaţii de specialitate atât scriitorul Ion Drăguşanul, cât şi etnograful Vera Romaniuc, director al Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, aflat special la Suceava pentru această manifestare.
“Expoziţia reprezintă Bucovina atât prin cromatică, cât şi prin simbolistică. Avem păstrată prin două linii principale – slavă şi valahă, simbolistica sacră a antichităţii. Nu este vorba despre creaţii de artă, ci despre meşteşug. Este vorba de simboluri ancenstrale, religioase care se repetă de multe ori în combinaţii absolut superbe care te îndeamnă la înţelegerea cărţilor religioase din vechime. Ucrainenii merg foarte mult pe floral, întrucât pentru ei primăvara reprezintă arborele vieţii. La valahi, simbolurile sunt uşor curbate încărcate de o puzderie de simboluri. Cromatica tradiţională de pe aceste pământuri este cea alcătuită din alb, negru şi roşu”, a explicat Ion Drăguşanul.
Expoziţia se bucură de Înaltul Patronaj al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (AAFR) şi a fost organizată de Consiliul Județean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina și Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.
Intră acum și în grupul de
