Intră acum și în grupul de
Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Suceava şi Uniunea Armenilor din România – Filiala Suceava vernisează sâmbătă, 11 august 2012, de la ora 19.45, expoziţia „Comunitatea armenească din Bucovina in imagini şi documente”, informează într-un comunicat de presă, reprezentanţii Muzeului Bucovinei.
„Alături de documentele expuse în cadrul expoziţiei << ARMENII DIN SUCEAVA O ISTORIE DE PESTE ŞASE SECOLE DE ISTORIE >> , organizată la Muzeul Bucovinei, Arhivele Naţionale Suceava în parteneriat cu Filiala Suceava a Uniunii Armenilor din România, organizează în perioada 11-16 august 2012, la sediul Filialei Suceava a UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA, situat în curtea Bisericii Armeneşti << Sfânta Cruce >> din Suceava, str. Vasile Alecsandri nr.3, expoziţia << COMUNITATEA ARMENEASCĂ DIN BUCOVINA ÎN IMAGINI ŞI DOCUMENTE >> . Evenimentul expoziţional se înscrie în seria manifestărilor dedicate împlinirii a 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii armene Hagigadar din judeţul Suceava”, arată reprezentanţii instituţiei sucevene.
Potrivit acestora, în cadrul manifestării va fi lansat „Albumul omagial Hagigadar, Mănăstirea împlinitoare de dorinţe; o jumătate de mileniu de la sfinţire”, editat cu sprijinul Uniunii Armenilor din România, filiala Suceava, care îşi propune o prezentare a realizărilor comunităţii armeneşti din Bucovina, atât pe plan laic, cât şi pe plan religios.
Expoziţia va fi deschisă publicului larg în perioada 11-16 august 2012, în intervalul orar 09.00-17.00.
„Expoziţia aduce în atenţia publicului mărturii ale vieţii şi activităţii Comunităţii Armeneşti din Bucovina: documente şi fotografii din diferite perioade istorice, aflate în patrimoniul Arhivelor Naţionale Suceava, precum şi fotografii din colecţiile personale ale membrilor Comunităţii Armeneşti din Bucovina.
Toate aceste documente expuse care urmăresc traseul de istorie politică, religioasă, culturală, economico-socială parcurs de Comunitatea Armenească din Bucovina se regăsesc şi în Catalogul Expoziţiei, însoţit de inventarul arhivistic al Comunităţii Armeneşti din Suceava, deţinut şi constituit de Arhivele Sucevene, în anii 1954-1960, din donaţii şi prin cumpărare de documente. Dintre acestea putem aminti: Catagrafia familiilor armeneşti din Suceava din 25 aprilie 1831, Memoriul de protest din 1913 al Comunităţii Armene din Suceava faţă de masacrarea armenilor din Turcia sau Telegramele din 1918 adresate de Vartires Pruncul prin care exprimă adeziunea armenilor din Suceava la Unirea Bucovinei, dări acordate armenilor în sec. al XVIII-lea, delimitări şi administrări de proprietăţi, alegeri de epitropi şi numiri de preoţi, activitatea şcolii armeneşti, contribuţii ale comunităţii pentru construirea spitalului orăşenesc, repararea străzilor şi construirea unei şcoli armeneşti, extrase de stare civilă, ordine, instrucţiuni, corespondenţă privind epidemiile de ciumă şi holeră, probleme administrative, cartografii, jubileul împăratului, inventarierea bunurilor comunităţii armeneşti etc.
Documentele sunt scrise în paleografie germană şi în limbile germană, armeană, română, franceză şi rusă”, se precizează în document.
Tot aici se subliniază faptul că armenii din Bucovina au avut un rol important in viaţa provinciei. Casa de Austria le-a recunoscut meritele obţinute în viaţa economică, socială şi culturală, răsplătindu-i cu titluri nobiliare: familiile Von Kapri şi Von Prunkulian.
„Comunitatea armeană s-a ocupat în special cu comerţul, erau faimoşi pentru producerea ghiudenului, s-au implicat in proiecte sociale (spitale, şcoli, orfelinate). Tot comunităţii se datorează ridicarea Bisericilor din Gura Humorului, Cernăuţi şi a capelei armeano-catolice din Şerbauti, alături de faimoasele biserici armeneşti din Suceava. Fraţii Von Prunkul, de pildă, importau produse din Austria si le distribuiau pe piaţa bucovineană la sfârşitul veacului al XVIII-lea.
Faimoase sunt in Suceava Casa Prunkul (fostul restaurant Naţional), Casa Capri (actuala casă memorială Simion Florea Marian), strada Armenească, înţesată cu case armeneşti cu cerdac, case germane şi case evreieşti, hanul Langer, apreciat de personalităţi ale vremii, precum George Enescu şi Mihai Eminescu”, se menţionează în comunicatul de presă.
Intră acum și în grupul de
