Intră acum și în grupul de
Cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la ridicarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar, Muzeul Bucovinei în colaborare cu Serviciul Judeţean Suceava al Arhivelor Naţionale au deschis vineri, la prânz, la Muzeul de Istorie, o expoziţie dedicată istoriei comunităţii armene din Suceava.
Este vorba de expoziţia „Armenii din Suceava o istorie de peste şase secole de istorie” care a adus în faţa publicului sucevean numeroase documente deţinute de Arhivele Naţionale Suceava şi de Muzeul Bucovinei, din viaţa şi activitatea comunităţii armene.
„Este pentru prima dată când la Muzeul de Istorie din Suceava se organizează o expoziţie dedicată în mod special armenilor, de altfel o comunitate care merită o astfel de omagiere. Istoria ei este strâns legată de cea a întemeierii Moldovei şi a istoriei oraşului Suceava”, a delarat dr. Monica Dejan, şeful Secţiei de Arheologie din cadrul Muzeului Bucovinei.
Acesta a arătat că, comunitatea armeană a avut un loc foarte bine determinat de cele trei biserici de rit armean din Suceava – „Sfântul Auxentie” din Zamca, “Sfânta Cruce” şi “Sfântul Simion” din centru, menţionând faptul că în documentele medievale este pomenită “uliţa cea mare Armenească” (str. Armenească de azi).
În ceea ce priveşte documentele expuse vineri la muzeu, Monica Dejan a apreciat că actele despre comunitatea armeană ne arată ceea ce descoperirile arheologice nu ne spun, dar şi relaţiile mai puţin fructuoase cu comunitatea românească.
Arheologul le-a vorbit celor prezenţi la eveniment şi despre însemnătatea zilei de 18 august 1388, când a avut loc prima menţiune documentară a oraşului Suceava, sursa fiind mai puţin cunoscută. “Într-un act emis de catolicosul armenilor, Theodoros II, armenii din Suceava (Ciciov) şi Siret (Sirat) au fost supuşi jurisdicţiei scaunului episcopal de la Lvov. Totuşi, existenţa armenilor în Moldova este mult mai timpurie, chiar înainte de formarea statului. Marele cercetător al istoriei armenilor care a fost H. Dj. Siruni considera că ocuparea şi jefuirea oraşului Ani în anul 1064 de către perşi a provocat una dintre emigrările masive ale populaţiei armene spre Crimeea, iar de aici în Polonia şi Moldova”, a arătat Monica Dejan.
Celebrarea comunităţii armeneşti din Suceava continuă sâmbătă, 11 august, cu vernisarea unei alte expoziţii intitulată COMUNITATEA ARMENEASCĂ DIN BUCOVINA ÎN IMAGINI ŞI DOCUMENTE, ce va fi organizată la sediul Filialei Suceava a UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA, situat în curtea Bisericii Armeneşti ”Sf. Cruc” din Suceava (str. Vasile Alecsandri, nr.3).
Intră acum și în grupul de
