Oameni de cultura din Iasi au vizitat Colegiul “Alexandru cel Bun” din Gura Humorului

O echipă de oameni de cultură din Iaşi a fost prezenta la finele saptamanii trecute la Colegiul “Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, informează într-un comunicat de presă, prof. Luminiţa Cîmpan.

Potrivit sursei, cu această ocazie, s-a audiat epigrama, o specie literară care, cum spunea autorul, Preşedinte de onoare al Academiei Libere a Epigramiştilor, domnul George Petrone, ”este plasată de unii la periferia literaturii”. Sonetele şi rondelele personale au fost recitate de autorul acestora, Vasile Vajoga. Versurile lui Sorin Poclitaru recitate de un actor ieşean au avut un impact şi mai mare asupra publicului din aulă care a trăit stările din cele două poezii împreună cu autorul. Sorin Poclitaru este cel care de mult timp oferă crâmpeie de cultură şi artă tinerilor din Gura Humorului, atât prin faptul că săptămânal găzduieşte concerte de muzică folk, expoziţii şi nu numai, dar şi prin versurile pentru cei mari şi pentru cei mici pe care le scrie şi le oferă cititorilor. Sorin Poclitaru, prin firma pe care o reprezintă, împreună cu alţi iubitori de literatură, a susţinut apariţia revistei SCÂRŢ, revistă a gupării de literatură umoristică “Al.O.Teodoreanu Păstorel” din Iaşi.

“Dumitru Grumăzescu, proprietarul Galeriilor de artă de pe Lăpuşneanu, din centrul Iaşului, a prezentat un scurt istoric al acestora. Am aflat astfel că Galeriile Anticariat au luat fiinţă in 1992 şi au găzduit pentru început ore de dirigenţie, cursuri universitare de la facultăţile de Litere, Jurnalism, Filosofie. În permanenţă aici se organizează lansări de carte. Academia Liberă << Al.O.Teodoreanu Păstorel >> , una din cele mai bune şcoli de epigrame din Romania, ai căror membri s-au aflat vineri printre noi, la Gura Humorului, se întruneşte tot aici. Galeriile mai găzduiesc Societatea Internaţională << Mihai Eminescu >> . Scena primului teatru de buzunar din Romania se găseşte tot în cadrul anticariatului. Aici au evoluat actori precum: Ion Caramitru, Leopoldina Bălănuţă, Horaţiu Mălăele, Petre Ciubotariu, Dionisie Vitcu. Serile muzicale, muzica clasică sau muzica folk, expoziţiile tinerilor studenţi de la arte sunt nelipsite. Galeriile Anticariat au organizat în ultimul an Expoziţie de Aparate Foto Vechi, Expoziţie de Radiouri, Noaptea Albă a Străzii Lăpuşneanu, Salonul Muzicii Mecanice, Targul Colecţionarilor. În cadrul anticariatului sunt evaluate şi comercializate argintării, bijuterii, bronzuri, cărţi, icoane, tablouri. Anticarul Dumitru Grumăzescu deţine mii de manuscrise, cateva mii de vederi şi ne spune că deţine cea mai mare colecţie Eminescu, peste opt mii de exponate. Ne povesteşte despre o colecţie extraordinară Jules Verne, cu ediţii chiar din timpul vieţii, despre colecţia de aparate foto, colecţia de cutiuţe muzicale. Toate acestea pot fi văzute, la cerere, în cadrul anticariatului”, spune Luminiţa Cîmpan.

În document se mai arată că anticarul a adus la Gura Humorului o colecţie impresionantă de liliputuri, cărţi rare de numai câţiva milimetri, şi elzeviruri. Denumirea de elzevir provine de la o celebră tipografie olandeză fondată în secolul XVI de fraţii El Zevir. În secolul XIX, la Veneţia, a avut loc primul congres de bibliografie din lume şi s-a stabilit ca acele cărţi cu mărimea comparabilă cu cea a unui pachet de ţigări să se numească elzeviruri. Cele mai valoroase elzeviruri din colecţie sunt unul tipărit în anul 1530, iar celălalt în 1610, ambele fiind de natură religioasă. Una dintre valorile colecţiei de liliputuri este o carte de 1,5 cm X 1,5 cm, unică în România, care conţine manifestul Kaiserului german. A fost publicată la 28 iulie 1914, iar ofiţerii o purtau la gât pe post de talisman. Are 47 de pagini scrise cu litere gotice, coperta este din alamă argintată şi are în basorelief capul Kaiserului. Altă piesă rară, de aceeaşi mărime este un Coran. A fost tipărit în anul 1900, are peste o sută de pagini şi este protejat de o cutiuţă originală făcută dintr-un metal comun, galben. Însă cea mai micuţă carte din colecţie, dar şi din România are dimensiunile de 3,3 mm X 3,3 mm şi conţine poezia “Luceafărul”. Este făcută de un tânăr din Focşani, iar pentru realizarea ei a fost nevoie de un an şi opt luni de muncă. Făcută cu fir de păr de ied, poate fi citită numai la microscop.

“Vitrina cu literatură a atras elevii şi profesorii prezenţi la activitate. Toţi am avut şansa să citim poezii cu lupă specială, să vedem cărţi care pot fi citite doar cu microscopul. Biblioteca din palmă s-ar putea intitula fotografia în care pe palma unei eleve au fost aşezate 10 cărţi în miniatură.

Am aflat despre familia anticarului, despre viaţa sa, totul pe un ton cald, părintesc, specific unui personaj născut pe malul Ozanei. O viaţă dedicată colecţionării şi un om care s-a apropiat foarte mult de Eminescu, poetul care, spunea acesta, i-a salvat de multe ori viaţa. Şi-a descoperit pasiunea de a colecţiona Eminescu la 15 ani şi a adus în Iaşi, pe Lăpuşneanu, o oază de linişte, de reculegere şi de trecut. Lectura din Eminescu a sensibilizat grupul de elevi şi profesori prezenţi la activitate şi a fost un alt mod de a invita la descoperirea lui Eminescu. A oferit şi premii elevilor mai activi şi a donat Colegiului << Alexandru cel Bun >> 80 de volume, beletristică în limba engleză şi franceză precum şi volume importante pentru catedra de istorie.

Un astfel de turism cultural ar fi o şansă în plus pentru adolescenţi să realizeze că totul prinde contur şi există prin intermediul literaturii, al artei şi al culturii şi că lectura oferă acces la nebănuite stări, la frumuseţe interioară şi la bogăţie. Într-o lume dominată de discursuri electorale şi de politizare, Eminescu a poposit la Gura Humorului prin vers, prin mesaj şi prin unicitate”, relatează profesoara în comunicatul de presă.