Intră acum și în grupul de
Patron Spiritual al României, primul chemat între Apostoli, Sfântul Andrei este sărbătorit anual, în data de 30 noiembrie, în întreaga lume creştină.
Ortodocși, romano-catolici, lutherani și anglicani laolaltă îl celebrează cu fastul cuvenit pe Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat, ocrotitorul României. Deși sărbătoarea este în Postul Crăciunului, importanța ei a determinat Biserica să le dea credincioșilor dezlegare la peşte, untdelemn şi vin. Dar, pe lângă însemnătatea ei religioasă, data de 30 noiembrie este în atenția celor necăsătoriți, aflați în căutarea ursitei. Iar magia nopții din ajunul zilei Sfântului Andrei s-a transmis din generație în generație.
Potrivit site-ului crestinortodox.ro, Sfântul Apostol s-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată pe ţărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Ţării Sfinte. Din Sfânta Scriptura aflăm că era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor. Având în vedere că Andrei era evreu, nu ştim cu certitudine dacă numele Andrei era numele său real (acesta fiind de origine grecească). Potrivit cercetătorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, încă din perioada sec. II-III d.Hr.
Pentru romani, numele Apostolului Andrei este legat de lupi. Se susţine că acest nume – Apostolul Lupilor – deriva din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar şi de la simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei.
Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei şi că cel care era căpetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peştera care i s-a oferit ca adăpost.
În anul 357, moaştele Sfântului Andrei au fost aşezate în Biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol, cu prilejul sfinţirii acestei biserici. Cardinalul Petru de Capua va duce moaştele Sfântului Andrei în Italia, în catedrala din Amalfi, în timpul Cruciadei a IV-a. În anul 1462, în vremea papei Pius al II-lea, capul Sfântului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus în Catedrala din Patras, în biserica cu hramul Sfântul Andrei.
Noapte de magie în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei
Ajunul sărbătorii Sfântului Andrei este încărcat de magie. Pentru credincioși, e prilej de pelerinaj și închinăciune la moaștele de la Peștera Sfântului Andrei, acolo unde se află o icoană făcătoare de minuni și o părticică din degetul Apostolului, la Catedrala Episcopală din Galaţi sau la parohia românească din Copenhaga, în Danemarca. Pe de altă parte, în popor se crede că în această noapte vin strigoii, așa că usturoiul este la loc de cinste. Se ung în semnul crucii cu usturoi ferestrele, ușile și porțile şi se agață funii de usturoi la grinzi. Fetele și flăcăii fac farmece pentru aflarea ursitei.
Intră acum și în grupul de
