Intră acum și în grupul de
„Ţinta noastră este să asigurăm încălzire ieftină în unităţile pe care le avem în subordine”, a afirmat joi, şeful administraţiei judeţene sucevene, Cătălin Nechifor, solicitând plenului CJ Suceava să facă cât mai repede un studiu de piaţă şi să pregătească partea tehnică şi financiară pentru înfiinţarea unei companii care să producă peleţi din paiele rezultate în urma culturilor agricole vegetale, ca sursă de energie regenerabilă pentru încălzirea centrelor de plasament, a centrelor de asistenţă socială, dar şi în alte instituţii locale.
Preşedintele CJ Suceava a arătat că factura de încălzire numai pentru unităţile din subordinea CJ Suceava a fost în iarna trecută de aproximativ două milioane de euro (8 milioane de lei) şi consideră că prin realizarea unui sistem de încălzire folosind resurse regenerabile, o mare parte din fondurile care sunt folosite pentru încălzire vor putea fi îndreptate spre dezvoltare.
Nechifor a explicat într-o conferinţă de presă că firma ce urmează să fie înfiinţată de CJ Suceava în asociere cu mai multe consilii locale, va construi o fabrică de producere a agropeleţilor, folosind reziduurile culturilor de păioase. El a precizat că peleţii rezultaţi vor fi folosiţi, în principal, pentru încălzirea centrelor de plasament, ale centrelor de asistenţă socială, dar şi pentru şcoli, sedii de poliţie sau primării din localităţile partenere. „Vom folosi economiile rezultate din scăderea costurilor încălzirii la proiecte de dezvoltare”, a spus Nechifor.
Şeful administraţiei judeţene consideră că această soluţie este novatoare şi presupune beneficii importante, iar pe lângă reducerea costurilor se înfiinţează locuri de muncă în mediul rural, iar agricultorii, care acum ard paiele rezultate, vor valorifica aceste reziduuri.
Cătălin Nechifor a arătat că fabrica, a cărui cost este de aproximativ 200.000 de euro, cu tot cu spaţiile de depozitare şi platforma de preluare şi cântărire, poate produce 20 de tone de agropeleţi pe zi, media de paie la hectar este de 1,5-2 tone, iar raportul de transformare este unu la unu. El a subliniat că materia primă nu necesită uscare, iar peleţii din paie au o putere calorică de 4 calorii/kilogram apropiată de cea a peleţilor din lemn care este de 5 calorii/kilogram.
Nechifor a arătat că pentru încălzirea unui centru de asistenţă socială, exemplificând cu Sasca unde s-a montat centrală termică cu peleţi, este de 400 de tone pe iarnă. Totodată, în timp ce peleţii din lemn costă în medie 150-160 de euro/tonă, costul agropeleţilor se ridică la 50 de euro/tonă.
Preşedintele CJ Suceava a arătat că autorităţile sucevene doresc să exploateze această nişă în condiţiile în care piaţa de biomasă cât şi cea de peleţi din lemn sunt acoperite în judeţ. El a mai menţionat că este primul proiect de acest gen iniţiat de o autoritate locală din ţară.
Intră acum și în grupul de
