Motiunea simpla

Avand in vedere:

deteriorarea permanenta a situatiei din Romania sub actuala guvernare;

impasul grav in care se afla la ora actuala negocierile cu Uniunea Europeana cauzate de coruptia si ineficienta Guvernului Nastase;

dublul limbaj si diversiunile orchestrate de cabinetul Nastase pentru a induce in eroare opinia publica;

gravul deficit de democratie si legalitate, ce face imposibila indeplinirea criteriilor de aderare la UE;

incalcarea de catre guvernul Nastase a principiilor statului de drept si a valorilor democratice;

politica executivului de minciuna si incalcare a legilor interne si internationale ce a determinat Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European sa ia, in unanimitate, decizia de a schimba strategia de aderare a Romaniei la UE;

faptul ca marea majoritate a amendamentelor adoptate de Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European subliniaza numeroasele esecuri ale Romaniei in ceea ce priveste progresele catre aderarea la U.E.;

periclitarea de catre actuala Putere, printr-o politica aberanta, a sanselor Romaniei de integrare in Uniunea Europeana

votul de blam pe care oficialii europeni l-au acordat actualului guvern, vinovat de compromiterea sanselor de integrare a Romaniei in calendarul fixat initial;

faptul ca, in conceptia oficialilor europeni, „reorientarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana” semnifica „suspendarea negocierilor de aderare”,

subsemnatii, deputati mentionati in anexele la prezenta motiune, membri ai Grupurilor Parlamentare ale PNL si PD, in temeiul art. 112 alineatul 2 din Constitutia Romaniei, supunem dezbaterii Camerei Deputatilor prezenta Motiune Simpla cu tema:

Esecul politicii Guvernului Nastase cu privire la integrarea Romaniei in Uniunea Europeana

Dupa mai bine de trei ani de guvernare PSD, realitatea din Romania arata ca guvernul condus de Adrian Nastase este incapabil sa administreze tara si sa promoveze interesul national. Coruptia si ineficienta guvernului Nastase echivaleaza, prin impact extern si consecinte, cu mineriadele din 1990 si 1991, care au intarziat serios democratizarea Romaniei si au prelungit agonia tranzitiei. Acum, ca si atunci, Romania se vede intarziata in procesul firesc de integrare europeana, de data aceasta din cauza unui guvern incompatibil cu standardele morale si politice ale lumii occidentale.

Romanii stiu in acest moment ca au fost inselati in toate asteptarile lor de guvernul Nastase, care a reusit contraperformanta de a-si incalca toate angajamentele politice majore. Astfel:

Guvernul Nastase a mintit cu privire la separarea puterilor in stat si la respectarea principiilor statului de drept.

In cadrul Programului de guvernare¸ precum si in Planul de masuri prioritare in anul 2003 pentru integrarea europeana Guvernul vorbea despre „transformarea Parlamentului Romaniei in centru motor al vietii politice si al democratiei constitutionale”, despre garantarea independentei justitiei si suprematiei legii. Cu toate acestea, in prezent Romania nu numai ca nu este un stat de drept, dar nici nu mai indeplineste criteriile politice de la Copenhaga, pe care le indeplinea in 1999. Din acest motiv Comisia de Politica Externa a Parlamentului European recomanda „reorientarea strategiei de aderare a Romaniei”.

Sistemul politic din Romania este marcat de dezechilibre majore. Pluripartidismului este doar aparent, caci competitia reala nu se desfasoara intre fortele politice de la putere si cele din opozitie, ci intre stat, ca reprezentant exclusiv al partidului de guvernamant si opozitia democratica. In clipa de fata partidul de guvernamant dispune de intreaga structura guvernamentala, de unde „intrusii” politici au fost complet inlaturati, de prefecturi, de directiile desconcentrate la nivel local, unde numirile s-au facut prin indeplinirea neabatuta a criteriului politic, de consiliile judetene care in proportie de 90% apartin PSD (procentul urca la 95% daca socotim alianta PSD-UDMR), de primarii care in proportie de 80% apartin PSD (procentul urca la 88% in cazul aliantei PSD-UDMR). In ultimii trei ani PSD si-a „transferat” in propria curte, ispitind, amenintand si santajand, aproape zece mii de alesi – parlamentari, primari, consilieri judeteni si locali – de la alte partide, fapt de neconceput intr-un stat de drept.

Dezechilibrul politic se reflecta si in modul de functionare si de pozitionare a puterilor in stat. Parlamentul a devenit o institutie decorativa, lipsita de vocatie legislativa, aflata intr-o stare de totala subordonare fata de Guvern prin obedienta reprezentantilor puterii si, in consecinta, fara nici o capacitate de control asupra executivului sau asupra autoritatilor autonome.

Presiunea exercitata permanent asupra unor membri CNSAS si tentativele de denaturare a legii, in scopul neutralizarii acestei institutii, constituie una din preocuparile majore ale PSD. Partidul de guvernamant utilizeaza toate instrumentele posibile pentru a distruge CNSAS si pentru a stopa orice tentativa de insanatosire a mediului politic romanesc.

Guvernul Nastase a mintit cu privire la combaterea coruptiei.

In Programul de guvernare, cap. VII, pct. 5 se spune: „Guvernul va actiona cu fermitate pentru combaterea coruptiei…”. Azi, dupa mai mult de trei ani de guvernare, Comisia de Politica Externa a Parlamentului European a infierat coruptia la nivel politic si incapacitatea actualei puteri de a implementa legislatia anticoruptie. Potrivit ultimelor sondaje, majoritatea populatiei este de parere ca in ultimii trei ani coruptia la nivelul Guvernului a crescut mult si foarte mult. Dupa cum se stie, coruptia este intotdeauna legata de putere, iar PSD a exercitat puterea intr-un mod absolutist si autoritar. Acest fapt face ca sintagma „Puterea absoluta corupe absolut!” sa fie descrierea fidela a actualei guvernari.

Guvernul nu da dovada de transparenta si foloseste discretionar fondurile bugetare, inclusiv veniturile din privatizare. Fondul bugetar la dispozitia primului ministru (care in 2003 a praduit, pur si simplu, bugetul de stat), fondurile transferate la Consiliile judetene pentru echilibrarea bugetelor locale, modul in care fondul asigurarilor sociale de sanatate este folosit pentru acoperirea unor deficite temporare din sectorul asigurarilor sociale sunt cateva exemple. De asemenea, functionarea Agentiei Nationale a Locuintei pe baza de monopol sau organizarea si functionarea fantomaticei Companii Nationale pentru Investitii sunt numai cateva instrumente prin care Guvernul isi intretine clientela politica si alimenteaza financiar PSD.

Guvernul Nastase a mintit cu privire la reforma justitiei si a compromis-o definitiv.

Angajamentul asumat in Programul de guvernare¸ cap. VII, pct. 3 a fost incalcat: „Guvernul se angajeaza in realizarea unei reforme profunde a justitiei, pentru asigurarea unui sistem judiciar independent si responsabil…”. Astazi justitia este supusa presiunilor politice si lipsita de independenta, iar mentinerea acestei stari de fapt va face imposibila aderarea la Uniunea Europeana in 2007.

Independenta justitiei constituie unul dintre principalele criterii politice de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Sunt cunoscute actiunile repetate ale partidului de guvernamant de subordonare politica a justitiei si criticile constante din Rapoartele de tara ale Comisiei Europene cu privire la politizarea si lipsa de independenta a Justitiei din Romania. Noile proiecte de lege privind organizarea judiciara si statutul magistratilor demonstreaza in continuare dorinta PSD de a-si pastra influenta si controlul asupra puterii judecatoresti. Desi Consiliul Superior al Magistraturii este, potrivit Constitutiei, garantul independentei justitiei, totusi, bugetul puterii judecatoresti ramane la discretia Ministrului Justitiei, om politic si membru al guvernului. Nu poate exista o independenta a justitiei fara o autonomie bugetara reala. Din acest punct de vedere, atributiile bugetare trebuie sa fie transferate de la Ministerul Justitiei la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a avea premisele reale ale independentei puterii judecatoresti. De asemenea, mentinerea Institutului National al Magistraturii sub conducerea Ministerului Justitiei influenteaza politic procesul de recrutare, formare profesionala si promovare a magistratilor. Institutul National al Magistraturii trebuie sa treaca sub autoritatea directa a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a asigura depolitizarea sistemului judiciar din Romania. Din nefericire, partidul de guvernamant nu este dispus sa realizeze adevaratele masuri de reforma a sistemului judiciar de teama ca isi va pierde influenta si controlul politic asupra justitiei.

Schimbarea competentelor instantelor judecatoresti in materie civila prin OUG nr.58/2003 a bulversat justitia din Romania si a compromis reforma sistemului judiciar. Modificarea competentelor instantelor civile a condus la ingreunarea accesului cetateanului la justitie, la prelungirea nejustificata in timp a proceselor civile si la cresterea costurilor banesti pe care cetateanul este nevoit sa le suporte pentru a ajunge la o sentinta civila definitiva. Potrivit unei statistici a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, numai in luna ianuarie a anului 2004 au intrat pe rolul acesteia 11.186 de cauze, adica aproape jumatate din numarul total al cauzelor solutionate de Curtea Suprema de Justitie in anul 2003 (22.323, cauze solutionate). In ceea ce priveste durata proceselor judiciare, asistam la o prelungire fara precedent a acestora, la Inalta Curte de Casatie si Justitie exista deja termene pentru toamna anului 2005 si primavara anului 2006! In aceste conditii, se pune pe buna dreptate intrebarea de ce a mai fost introdus prin revizuirea Constitutiei articolul potrivit caruia „partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil” (art. 21, alin.3 din Constitutie)?

Ordonanta de Urgenta nr. 58/2003 prevede ca apelurile declarate impotriva sentintelor judecatoriilor sunt de competenta Curtilor de Apel, si nu a tribunalelor, cum era pana la OUG nr. 58/2003. Ca urmare a acestei modificari, un cetatean care a obtinut, de exemplu, o sentinta la Judecatoria Dragomiresti, judetul Maramures, va fi obligat sa se deplaseze pentru exercitarea caii de atac la Curtea de Apel Cluj, care se afla la peste 200 de kilometri distanta. Pentru a ataca hotararea cu recurs, justitiabilul va trebui sa se deplaseze la Bucuresti, la Curtea Suprema de Justitie. OUG 58/2003 ii determina pe cetateni sa renunte la exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti datorita costurilor exagerate si duratei lungi a proceselor, in conditiile in care accesul la justitie constituie deja un lux, dupa majorarea cu 500% a taxelor notariale si taxelor de timbru, decisa de Guvern la sfarsitul anului 2002. Indirect, modificarile prevazute de OUG 58/2003 constituie o masura pentru a impiedica cetateanul roman sa isi caute dreptatea la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, instanta pentru sesizarea careia este necesara epuizarea tuturor cailor de atac interne.

De asemenea, modificarile in privinta competentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt in contradictie flagranta cu amendamentele PSD din cadrul procesului de revizuire a Constitutiei, care vizau restrangerea, si nu extinderea competentelor acestei instante. Cu ocazia dezbaterii propunerii legislative de revizuire a Constitutiei, Ministerul Justitiei s-a pronuntat pentru reducerea numarului de judecatori la Curtea Suprema de Justitie. In fapt, prin extinderea competentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, partidul de guvernamant urmareste numirea in functie a unor noi judecatori in cadrul acestei instante, pentru a isi extinde influenta politica asupra justitiei.

Guvernul Nastase a mintit cu privire la nivelul de trai si protectia sociala.

In cadrul Planului de masuri prioritare in anul 2003 pentru integrarea europeana „imbunatatirea nivelului de trai” este declarata una dintre prioritati si sunt prevazute o serie de masuri in aceasta directie. In ciuda promisiunilor, Romanii traiesc astazi mai prost decat oricand, sub limita decentei si peste 70% dintre ei si-au pierdut speranta ca vor trai mai bine in ultimul an din mandatul actualei puteri. La sedinta comuna a celor doua Camere din 12 februarie 2003 premierul Adrian Nastase declara: „In acest moment, avem stabilit ca obiectiv, pana in iulie 2003, recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile si finalizarea actiunii pana la jumatatea anului 2004. Daca vor exista resurse suplimentare, repet, daca vor exista sau vom reusi sa obtinem resurse suplimentare, suntem decisi sa devansam acest termen”. Astazi aflam cu stupoare ca guvernul isi propune „reevaluarea pensiilor pana in 2007”.

Guvernul Nastase a mintit cu privire la procesul de reforma economica si privatizare.

Unul dintre obiectivele asumate la preluarea mandatului este „desfasurarea transparenta si eficienta a procesului de privatizare” (Programul de Guvernare, cap. III – „Relansarea economiei nationale”, pct. 3.3.12). Bilantul privatizarilor realizate de cabinetul Nastase este unul negru. Ultima dintr-un sir de inginerii financiare, afacerea Bechtel a determinat reactia europarlamentarilor. Acestia s-au aratat ingrijorati in legatura cu acordarea contractului pentru construirea autostrazi Brasov-Bors „fara licitatie publica, cu incalcarea acquis-ului comunitar privind achizitiile publice si a principiilor unei economii de piata”, asa cum s-a intamplat si in cazul altor privatizari. Printre acestea se numara SNTR, ALRO, Nitramonia etc.

Riscul investitional este major. Ultimii trei ani au agravat o serie intreaga de riscuri pentru intreprinzatorul roman, riscuri de natura politica, administrativa, legislativa, valutara, comerciala (de neplata), etc. Aceasta a determinat Comisia Europeana sa mentioneze in Raportul de tara elaborat in noiembrie 2003, faptul ca, citam: „riscurile macroeconomice au crescut in ultimul timp”.

Guvernul PSD nu a reusit sa obtina pentru Romania, prin politicile sale economice, calificativul de economie de piata functionala; prin acest mesaj UE si-a evidentiat ingrijorarea cu privire la fragilitatea unei cresteri economice obtinute in conditiile unei economii in care concurenta pe piata libera, arieratele sau problemele sistemului energetic nu si-au gasit solutii prin politici publice, politici pe care ar trebui sa le elaboreze administratia PSD In concluzie, putem afirma, in baza tuturor acestor argumente si a celor pe care evaluarile sectoriale anexate le prezinta, ca Guvernarea PSD constituie o amenintare la adresa democratizarii, dezvoltarii si modernizarii tarii, toate masurile intreprinse fiind conjuncturale, pompieristice si lipsite de sustenabilitate. Perioada 2001-2003 a fost marcata de disfunctionalitati economice majore, de o amploare nemaiintalnita in ultimii 14 ani a coruptiei si clientelismului, de o crestere fara precedent a deficitelor, datoriilor si pierderilor in economie. Perpetuarea dominatiei partidului de guvernamant risca sa transforme Romania intr-o pseudodemocratie, in care lipsa de viziune strategica si de vointa politica pentru a consolida democratie si pentru a instaura capitalismul, fac ca erorile de astazi sa aiba consecintele cele mai imorale cu putinta si anume sa iroseasca acumularile generatiilor trecute si sa greveze de datorii generatiile viitoare.

Guvernul Nastase a mintit cu privire la adoptiile internationale.

Prin Planul de actiuni pe anii 2002 si 2003 al Programului de guvernare al PSD, puterea se angaja sa „imbunatateasca si sa armonizeze legislatia” in domeniu si sa „reconsidere procedurile privind adoptia ca masura de protectie a copilului, in vederea promovarii adoptiei nationale”. Si acestea au fost doar vorbe in vant, promisiuni fara acoperire, iar in momentul de fata institutiile europene se considera „inselate in ce priveste procesul prin care copii erau declarati eligibili pentru adoptii”. Moratoriul cu privire la adoptiile internationale a fost incalcat de catre autoritatile romane.

Guvernul a mintit in legatura cu respectarea libertatii de exprimare si a independentei presei.

Serviciile publice de radio si televiziune au devenit oficine de propaganda pentru PSD. In timp ce partidului de guvernamant i se aloca spatii zilnice si apologetice, opozitia si liderii acesteia sunt ignorati sistematic. Sunt incalcate flagrant dispozitiile Legii de organizare si functionare a SRTV si SRR, precum si ale Legii audiovizualului, principiile pluralismului, echidistantei, impartialitatii si obiectivitatii in reflectarea realitatilor vietii social-politice si economice interne si internationale, precum si in informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice. Guvernul Nastase si PSD continua presiunile de ordin economic, politic si administrativ asupra radiodifuzorilor privati si asupra presei scrise, incalcand grav libertatea de exprimare. Ca urmare a acestor presiuni, ca si a amenintarilor si molestarilor fizice la care au fost si sunt supusi numerosi jurnalisti, in atitudinea acestora si in politicile redactionale autocenzura este din ce in ce mai prezenta.

Romania s-a dovedit cea mai neperformanta dintre cele 12 tari care au semnat in 1999 parteneriatul de aderare, fiind, in toata istoria de 45 de ani a organizatiei, prima tara amenintata cu suspendarea procedurilor de aderare. Astfel, Guvernul PSD a reusit contraperformanta de a provoca repunerea in discutie a singurului criteriu recunoscut drept indeplinit pana acum de Romania: criteriul politic, raportorul UE pentru Romania a invocat pentru aceasta coruptia de nivel politic inalt, lipsa de vointa politica pentru reformarea sistemului judiciar, precum si nerespectarea acordurilor internationale cu trimitere la cazul adoptiilor internationale; pe langa aceste probleme aduse pe masa comisiei UE sunt de notorietate problemele aparute in ultimii ani in ceea ce priveste libertatea de asociere, garantarea drepturilor fundamentale ale cetateanului si ale minoritatilor, libertatea de expresie.

Timp de trei ani, opozitia a semnalat la timp si a criticat cu toata obiectivitatea toate aceste aspecte, insa puterea, cu aroganta specifica, le-a minimalizat in speranta ca poate pacali la nesfarsit cetatenii acestei tari. Astazi, inevitabilul s-a produs. La Bruxelles s-a adoptat deja o motiune de cenzura europeana la adresa guvernului Nastase, s-a dat un vot de blam la adresa guvernantilor de la Bucuresti.

Semnatarii prezentei motiuni nu sunt dispusi sa gireze politic esecul actualului Guvern cu privire la politica de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana si, in consecinta:

Solicita demiterea ministrilor care au responsabilitati pentru problemele semnalate in Raportul de tara al Comisiei Europene si in Raportul Comisiei de Politica Externa a Parlamentului European (Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Ioan Rus, Alexandru Farcas, Gabriel Oprea). Acesti ministri nu trebuie sa se mai regaseasca in nici o structura guvernamentala pana la sfarsitul perioadei de tranzitie din Romania;

Prezentarea de catre Primul Ministru, in fata Parlamentului, a unui Raport cu privire la criticile formulate in Raportul de tara al Comisiei Europene si in Raportul Comisiei de Politica Externa a Parlamentului European;

Prezentarea de catre Primul Ministru, in fata Parlamentului, a masurilor de reforma care sa duca la respectarea calendarului initial de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Angajamentele de reforma prezentate de premierul Adrian Nastase in fata oficialilor europeni la Bruxelles trebuie prezentate Parlamentului Romaniei, in calitate de unica autoritate legiuitoare a tarii si organ suprem reprezentativ al poporului roman.