Intră acum și în grupul de
Consiliul Judeţean Suceava a decis, vineri, în unanimitate, să elaboreze un apel pentru înfiinţarea regiunii Bucovina care să fie apoi dezbătut în toate mediile şi zonele judeţului adoptat într-o adunare lărgită care să cuprindă cât mai multe categorii, inclusiv toate minorităţile din judeţ.
Dezbaterile privind un apel privind înfiinţarea regiunii administrative Bucovina au pornit de la un proiect de hotărâre iniţiat de 15 consilieri judeţeni PDL, act care nu a primit avizul de legalitate al secretarului judeţului, Constantin Paşcu, ce a explicat în plen că proiectul nu se încadrează în atribuţiile Consiliului Judeţean, stabilite de lege şi Constituţie. El a spus însă că este „un proiect de hotărâre interesant şi foarte sensibil”.
La rândul său, preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a arătat că proiectul iniţiat de PDL nu poate fi adoptat în forma prezentată şi a propus să fie mandatat să lanseze o dezbatere la care, pe lângă administraţie şi partidele politice, să fie invitaţi reprezentanţii tuturor minorităţilor din judeţ, mediul academic, dar şi organizaţii neguvernamentale. „Această adunare, un fel de constituantă realizată de noi, să aibă un punct de vedere rotund, cu tot ce înseamnă judeţul Suceava şi să îi implicăm pe toţi cei care trăim aici. Nu cred că cineva îşi doreşte patentul asupra acestei idei, şi dacă suntem oameni corecţi, să ne uităm atent în istorie, în momentul revenirii Bucovinei la România”, a spus Nechifor.
Preşedintele CJ Suceava a cerut iniţiatorilor să retragă proiectul de hotărâre şi să fie de acord să-l mandateze să organizeze aceste dezbateri care să se încheie cu un apel. „Daţi-mi mandat să fac această discuţie şi să avem argumente puternice. E un moment important să explicăm de ce vrem Bucovina. Nu sunt argumente roşii sau portocalii”, a spus Nechifor.
Liderul grupului PDL din CJ Suceava, Vasile Ilie, a arătat că proiectul iniţiat nu încalcă legislaţia, dar că CJ Suceava poate avea o opinie privind împărţirea administrativă a ţării. “Ne bucurăm că, în sfârşit vă doriţi să faceţi o întâlnire. Totuşi, dacă nu dădeam semnalul acesta ce se întâmpla? Cerem, cu argumente legale şi oportune, înfiinţarea regiunii Bucovina. Dacă veţi face demersuri, noi ne vom alătura”, a spus Ilie.
Consilierul PDL Dan Dascălu a spus, la rândul său, că pentru binele întregii zone este de dorit ca actuala regiune de dezvoltare nord, care este mult prea mare, să fie divizată în două regiuni administrative. „La Constanţa, unde e urmaşul lui Che Guevara primar, s-a putut transforma dintr-o regiune în două. Acolo se poate. La noi nu se poate. Dorim ca în partea de nord est a ţării să fie realizată o regiune mai mică, cu două sau trei judeţe”, a spus Dascălu.
În urma dezbaterilor, consilierii PDL au decis să-şi retragă proiectul de hotărâre şi s-a stabilit, cu unanimitate de voturi, ca reprezentanţii tuturor partidelor din CJ să redacteze un apel care apoi să fie supus dezbaterii în toate mediile urmând să fie adoptat într-o adunare largă. “Vreau ca până joi să avem pe masă un document serios, cu argumente ştiinţifice şi administrative corecte. Vreau să găsim un compromis elegant şi destept în acelasi timp”, a spus Nechifor adăugând că trebuie făcut front comun pentru conceptul de înfiinţare a regiunii Bucovina.
Ulterior, într-o conferinţă de presă, Cătălin Nechifor a arătat că fiecare componentă a judeţului va fi consultată şi reprezentată în acest demers important. „Acest proces al regionalizării va dura. Cred că e momentul oportun ca Suceava să intre în joc şi să-şi asume un punct de vedere comun. De asta am dorit unanimitate. Sper ca grupul să lucreze repede”, a spus Nechifor. El a subliniat că în mandatul asumat de Consiliul Judeţean, pe noul proiect, dezbătut public, va exista un suport puternic şi se va putea explica ceea ce se doreşte.
Nechifor, care este doctorand în dezvoltare regională a spus că îşi doreşte un proiect asumat de toţi. „Îmi doresc un proiect asumat de toţi. Când am suportul majorităţii pot merge mai departe. Nu am spus că nu susţin o regiune cu capitala la Suceava, am lasat doar lucrurile să se matureze. Simt că e momentul propice de a intra în joc cu acest concept. De astăzi intrăm în joc. În lipsa unui mandat, cum s-a decis azi, nu cred că se puteau face demersuri”, a mai declarat Nechifor.
PDL Suceava a iniţiat un proiect de hotărâre privind adoptarea unui apel privind înfiinţartea Regiunii Bucovina în contextul procesului de regionalizarte a României.
În expunerea de motive, iniţiatorii arată că structura regiunilor trebuie să se bazeze pe entităţi teritoriale a căror funcţionalitate s-a cristalizat de-a lungul timpului în conştiinţa locuitorilor, iar Bucovina şi Suceava au vechi tradiţii în ceea ce priveşte organizarea teritorial-administrativă şi subliniază că Decretul pentru administraţia Bucovinei nr. 3715 din 18 decembrie 1918, Bucovina reprezenta unul dintre cele patru regimuri administrative alături de Transilvania, Basarabia şi Vechiul Regat.
Preşedintele PNL Suceava, deputatul Alexandru Băişanu, a declarat, joi, că Delegaţia Permanentă a PNL Suceava a votat ca în procesul regionalizării să susţină înfiinţarea regiunii administrative Bucovina. Liderul PNL Suceava a spus că prin Constituţia austriacă din 4 martie 1849 Bucovina a fost declarată provincie autonomă a Casei de Austria, cu titlul de Ducat şi era împărţită în două ţinuturi, Suceava şi Cernăuţi. El a subliniat că Bucovina este o provincie istorică care s-a unit cu România în 1918 şi trebuie să rămână regiune distinctă în cadrul organizării administrative.
Băişanu a menţionat că la unirea Bucovinei cu România s-au purtat negocieri între reprezentanţii Bucovinei şi cei ai României care inlcudeau, printre altele şi păstrarea Bucovinei ca regiune distinctă în cadrul României. „Bucovina e o regiune istorică, şi nu una trasată cu pixul la un moment dat”, a spus deputatul liberal.
O adunare a foştilor deputaţi români din Parlamentul de la Viena, a deputaţilor din Dieta Bucovinei şi a primarilor din întreaga provincie s-a întâlnit în 14/27 octombrie 1918 la Cernăuţi şi s-a declarat constituantă, adoptând o moţiune prin care se pronunţa pentru unirea Bucovinei cu celelalte ţări româneşti. Adunarea a hotărât, atunci, şi constituirea unui organism reprezentantiv, Consiliul Naţional Român din Bucovina, condus de Iancu Flondor, care avea rol de executiv şi avea 14 secretari de stat.
Consiliul Naţional, format din 50 de membri, a fost învestit cu putere legislativă, iar membrii săi erau deputaţi care purtau discuţii în modul obişnuit al unei Camere parlamentare.
Prima lege cu caracter constituţional a fost adoptată la 12 noiembrie 1918, fiind Legea fundamentală provizorie asupra puterilor Bucovinei, promulgată „în virtutea suveranităţii naţionale”. Printre altele, această lege consacră pentru membrii guvernului, responsabilitatea ministerială.
Consiliul Naţional Român din Bucovina, care a luat hotărâri în direcţia integrării în statul român a funcţionat până în 4 aprilie 1920 când s-a desfiinţat.
Intră acum și în grupul de
