Intră acum și în grupul de
Cercetările arheologice începute în urmă cu un an în localitatea suceveană Baia au scos la iveală un al doilea sit pre-cucuteni. Prezent luni pe şantierul arheologic de la Baia, împreună cu specialişti de la Universitatea Cambridge care sprijină cercetările, directorul Muzeului Bucovinei, arheologul Emil Ursu, a explicat că anul trecut s-au găsit în aceeaşi zonă locuinţe datând din faza a doua a perioadei pre-cucuteni, fiind găsite două locuinţe, mici, după care alte locuinţe din perioade mai târzii, din epoca bronzului sau epoca fierului.
Ursu a arătat că după continuarea cercetărilor, sub ceea ce se găsise anul trecut, s-a dovedit a fi o locuinţă din prima fază a perioadei pre-cucuteni. „Este foarte important acest lucru pentru că vorbim de alt doilea sit pre-cucuteni I descoperit în arealul unei civilizaţii care cuprinde Moldova, sud-estul Transilvaniei, Republica Moldova şi Ucraina. Primul sit a fost descoperit în 1951”, a spus Ursu.
El a explicat că în condiţiile în care s-a găsit doar un sit din prima fază pre-cucuteni, de mai mult timp se vorbea de inexistenţa acestei faze, dar că aşezarea descoperită acum la Baia vine să demonteze ceea ce se ştia până acum. „Este foarte nordică această locuire ceea ce înseamnă că trebuie regândită şi rediscutată şi bineînţeles cercetată această primă fază. Ca datare, aşezarea de la Baia datează undeva 5200-5100 Î.Hr.”, a spus arheologul sucevean care a precizat că datarea se va face cu Carbon 14 la un laborator din Germania.
Locuinţa descoperită acum este foarte mare, de aproximativ 92 de mp, fiind cea mare locuinţă găsită vreodată în cultura precucuteni, a spus Ursu care a precizat că, o mie de ani mai târziu, în perioada Cucuteni, erau locuinţe mari.
El a mai spus că locuinţa descoperită se păstrează bine, iar în afară de ceramică şi un număr de vase întregibile, au fost găsite şi foarte multe unelte, piese unicat cum ar fi un pandantiv de piatră, unicat în arealul precucutenian, dar şi o vatră păstrată în integralitatea ei.
Ursu a mai declarat că au fost găsite şi foarte multe râşniţe, ceea ce înseamnă că partea de prelucrare a grânelor era importantă, motiv pentru care din acest an, pe şantier se află şi o echipă de la Cambridge care studiază modul în care se făcea, în acea perioadă, schimbul de cereale între Europa şi Asia, în special China.
Ursu a mai declarat că a mai fost identificată o locuinţă care va fi cercetată anul viitor.
Profesorul Martin Kenneth Jones de la Universitatea Cambridge, unul dintre cei mai importanţi specialişti în arheologie biomoleculară a cerealelor a spus, la rândul său, că studiază de zece ani modul în care în urmă cu 7000 de ani se făcea schimbul de cereale între agricultori din Europa şi Asia şi că cercetările le-a început în China unde a descoperit cereale aduse din Europa. „Cultura Cucuteni este foarte importantă pentru arheologi din lumea întreagă, fiind cunoscută pentru fascinanta ceramică pictată, dar totodată este importantă pentru etapele iniţiale de ferme care s-au răspândit în partea de est a Europei”, a spus Jones.
El a spus că în discuţie se află o nouă teorie despre răspândirea fermelor care nu are o legătură imediată legată de cultura clasică dezvoltată de fermierii din cultura Cucuteni. „E o cultură minoră care credem care are legături cu culturile agricole din China. Am fost interesaţi de zece ani de această dezvoltare şi am început munca în China pentru a înţelege mai bine ce este cu aceste produse agricole, cereale”, a spus cercetătorul britanic.
El a subliniat că pentru acea perioadă este interesant că nu s-au găsit numai în China cereale provenind din Europa ci şi în Europa cereale din China, precum meiul. „În acea perioadă, pe vremea migraţiilor, transportul nu era atât de simplu, iar cum s-a făcut acesta este interesant”, a mai spus Jones.
El a precizat că perioada pe care o studiază este despre cum s-a făcut schimbul iniţial de cereale între Asia şi Europa, subliniind că mult mai târziu a apărut schimbul de pietre preţioase şi apoi „Drumul Mătăsii”. „Prima etapă şi cea mai importantă este cea legată de schimbul de cereale între agricultori. E greu de explicat modul în care s-a făcut acest schimb şi trebuie să folosim metode speciale de analiză. De aceea suntem aici şi suntem alături să folosim metode noi”, a spus Jones.
Un alt cercetător care contribuie la lucrările de la Baia este Stanislav Ţerna, de la Şcoala Arheologică Superioară din Chişinău care a precizat că sit-ul descoperit este „cu adevărat extraordinar”. „Aici se naşte acel vector care a format civilizaţia Cucuteni şi locuinţa pe care o avem aici, cu dimensiuni foarte mari, neaşteptate pentru noi, pentru cultura Cucuteniană, ar fi cea mai mare pe care o cunoaştem. Aceste cercetări trebuie continuate pentru că acest sit este de o importanţă mare nu numai pentru istoria României, ci şi a întregului spaţiu Cucuteni”, a spus Ţerna.
Prezent la această prezentare, preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat că autorităţile judeţene vor acorda tot sprijinul pentru continuarea cercetărilor. „Această descoperire arată că românii sunt aici de foarte multă vreme. Suntem o civilizaţie care a venit cu rădăcini importante, care sunt multiplicate pe plan mondial pentru că aici nu găsim doar cultură locală şi găsim influenţe din foarte multe zone”, a spus Nechifor.
El a precizat că CJ Suceava asigură finanţare prin Muzeul Bucovinei pentru aceste cercetări arheologice şi că se vor căuta fondurile necesare şi pentru analizele de datare cu Carbon 14 la laboratorul din Germania.
De menţionat este că echipa de cercetători de la Cambridge, din care face parte şi un specialist chinez, îşi asigură finanţarea pentru cercetările pe care le face în sit-ul de la Baia.
Intră acum și în grupul de
