Intră acum și în grupul de
Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a prezentat, la Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa desfăşurat la Strasbourg consecinţele migraţiei, subliniind că numai din judeţul Suceava au plecat în ţări europene peste 80.000 de persoane.
Nechifor, membru al Comitetului Regiunilor, a participat la reuniunile Grupului socialist, Comitetului de guvernanţă şi la lucrările din plenul Congresului.
Una dintre cele mai importante concluzii ale dezbaterilor din cadrul congresului a fost aceea că, în contextul crizei financiare, relansarea creşterii economice necesită o mai mare cooperare între toate palierele de guvernare: local, regional şi naţional.
Migraţia, ca fenomen intra european, a fost la rândul ei discutată în Congres, plecând de la situaţia anilor 2000 – 2007, înaintea crizei financiare, atunci când migraţia din ţările est-europene, mai puţin dezvoltate, a contribuit cu 25% la creşterea angajării forţei de muncă în ţările dezvoltate. Totuşi, după apariţia crizei, începând cu anul 2008, lipsa locurilor de muncă s-a făcut resimţită mai mult pentru persoanele care au ales să îşi părăsească ţara natală, faţă de populaţia nativă.
În acest context, în cadrul dezbaterilor din Grupul socialist, Cătălin Nechifor a explicat şi situaţia judeţului Suceava, unde, „în urma măsurătorilor statistice din 2002 şi 2011 scăderea populaţiei a fost de peste 80 mii de persoane, majoritatea celor care au plecat din România alegând ţări precum Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie.”
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Ioan Nechifor, a mai adăugat că „Pentru persoanele care au ales să emigreze într-o altă ţară, în continuare, cea mai mare dificultate o constituie nerecunoaşterea calificărilor profesionale şi educaţionale, precum şi adaptarea lingvistică şi culturală”.
În acest sens, Congresul recomandă guvernelor naţionale să introducă măsuri nediscriminatorii cu privire la angajarea forţei de muncă, reducerea perioadei de restricţionare a dreptului la muncă, precum şi reducerea birocraţiei dar şi eliminarea cerinţelor excesive pentru anumite categorii de locuri de muncă.
Un alt subiect aflat pe ordinea de zi a fost cel referitor la regiunile europene cu statut special, care beneficiază de un cadru legislativ, administrativ şi financiar aparte şi care au fost create şi recunoscute în timp datorită unor caracteristici istorice, geografice culturale şi lingvistice. În acest sens, crearea unor noi regiuni cu statut special pare să fie puţin probabilă, datorită faptului că actuala formă de organizare a celor 47 de state membre ale Consiliului Europei creează cadrul democratic de dezvoltare economică şi socială, însă definirea de regiuni de dezvoltare, fără a ţine cont de criteriile speciale enunţate mai sus, este privită în continuare ca o formulă echilibrată de asigurare a coeziunii şi de reducere a disparităţilor.
Cea de a 25-a sesiune plenară a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa are loc în perioada 28 – 31 octombrie la Strasbourg, având ca temă principală: „Europa în criză – provocări pentru democraţie la nivel local şi regional”. Congresul, format din 636 de membri, a reunit reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale din 47 de state ale continentului european, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Ioan Nechifor, fiind unul dintre reprezentanţii României.
Intră acum și în grupul de
