Proiectul de Lege privind cooperarea judiciara internationala in materie penala

Titlul I – „Dispozitii generale” reglementeaza domeniul de aplicare si principiile care guverneaza cooperarea judiciara in materie penala.

Proiectul se aplica urmatoarelor forme de cooperarea judiciara internationala in materie penala:
– extradarea;
– predarea in baza unui mandat european de arestare;
– transferul de proceduri in materie penala;
– recunoasterea si executarea hotararilor in materie penala;
– transferarea persoanelor condamnate;
– comisiile rogatorii,
– infatisarea martorilor, expertilor si persoanelor urmarite;
– notificarea actelor de procedura care se intocmesc ori se depun intr-un proces penal;
– cazier judiciar.

Asistenta judiciara internationala in materie penala si cu precadere extradarea, reprezinta nu numai un act de jurisdictie, ci un act de suveranitate a statului. De aceea, acordarea asistentei judiciare internationale in materie penala este subordonata principiilor constitutionale, principiilor fundamentale de drept si ordinii publice ale statului roman. Atributia de a exercita controlul de regularitate internationala, inclusiv din punctul de vedere al respectarii unor principii constitutionale fundamentale a fost conferita Ministerului Justitiei, ca in toate legislatiile in materie.

Proiectul legislativ permite ca, in momentul aderarii la Uniunea Europeana, in relatia cu statele membre ale acestei organizatii sa se aplice dispozitiile speciale ale instrumentelor comunitare, care prevad proceduri simplificate de asistenta si in cadrul carora statele membre renunta la o parte din atributele suveranitatii in favoarea Uniunii.

Titlul II – „Extradarea” contine urmatoarele elemente de noutate fata de Legea nr. 296/2001 privind extradarea:
– stabileste conditiile in care pot fi extradati din Romania cetatenii romani (art.24); Proiectul prevede ca cetatenii romani sunt predati in baza unui mandat european de arestare emis in vederea efectuarii urmaririi penale sau a judecatii cu conditia ca in cazul in care se va pronunta o pedeapsa privativa de libertate, persoana predata sa fie transferata in Romania pentru executarea pedepsei. De asemenea, cetatenii romani pot fi extradati din Romania in baza conventiilor internationale la care aceasta este parte si pe baza de reciprocitate, numai daca este indeplinita cel putin una din urmatoarele conditii: persoana extradabila domiciliaza pe teritoriul statului solicitant la data formularii cererii de extradare; persoana extradabila are si cetatenia statului solicitant; persoana extradabila a comis fapta pe teritoriul sau impotriva unui cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene.
– reglementeaza procedura simplificata de extradare;
– reglementeaza in detaliu procedura extradarii din Romania, eliminand lacunele legii in vigoare, asigurand respectarea drepturilor procesuale ale persoanei extradabile;
– prevede expres ca arestarea provizorie in vederea extradarii se prelungeste la fiecare 30 de zile;
– limiteaza la 6 luni durata maxima a acreditarii provizorii in vederea extradarii;
– simplifica procedura solicitarii extradarii de catre Romania;
– diminueaza rolul Ministerului Justitiei, cererile de extradare fiind formulate de curtile de apel, autoritatii centrale revenindu-i doar atributia de control al regularitatii internationale si de transmitere a cererii.

Acest titlu este armonizat cu dispozitiile Conventiei privind procedurile simplificate de extradare intre statele membre ale uniunii Europene din 10 martie 1995 si ale Conventiei de extradare intre statele membre ale Uniunii Europene din 27 septembrie 1996.

Titlul III – „Cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene in baza unui mandat european de arestare si predare”, transpune prevederile Deciziei-cadru a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare si procedurile de predare intre statele membre, urmand sa intre in vigoare de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cand va inlocui, in relatia cu statele membre, dispozitiile legale prind extradarea.

Mandatul de arestare european este prima masura concreta in domeniul dreptului penal, care implementeaza principiul recunoasterii reciproce, pe care Consiliul European o aprecia ca fiind „cheia de bolta” a cooperarii judiciare.

Potrivit proiectului de Lege, mandatul european de arestare este o hotarare judecatoreasca emisa de instanta competenta a unui Stat membru al Uniunii Europene in vederea arestarii si predarii de catre un alt Stat membru a persoanei solicitate, in vederea efectuarii urmaririi penale sau in scopul executarii unei pedepse privative de libertate sau a unei masuri de siguranta.

In Romania, sunt desemnate ca autoritati judiciare care au competenta de a emite un mandat european de arestare instantele judecatoresti stabilite prin Legea privind organizarea judiciara.

Autoritatile judiciare romane de executare sunt curtile de apel. Autoritatea centrala romana este Ministerul Justitiei.

Proiectul de Lege prevede si situatii in care autoritatea judiciara romana de executare va refuza executarea mandatului european de arestare. De exemplu, atunci cand:
– din informatiile de care dispune reiese ca persoana urmarita a fost judecata definitiv pentru aceleasi fapte de catre un stat membru altul decat statul emitent, cu conditia ca, in cazul condamnarii, sanctiunea sa fi fost executata ori sa fie in acel moment in curs de executare sau executarea sa fie prescrisa, pedeapsa sa fi fost gratiata ori infractiunea sa fi fost amnistiata potrivit legii statului de condamnare;
– pedeapsa aplicata pentru aceleasi fapte care fac obiectul mandatului european de arestare a fost gratiata de autoritatile romane. s.a.

Pentru solutionarea si executarea mandatului european de arestare proiectul de lege prevede regimul de urgenta.

Titlul IV – „Transferul de proceduri in materie penala” reglementeaza conditiile in care acesta se poate efectua, completand cadrul juridic in materie reprezentat, in prezent, in principal, de Legea nr. 704/2001 si legile de ratificare a Conventiei europene de asistenta judiciara internationala in materie penala si a Conventiei europene privind transferul de proceduri de proceduri in materie penala.

Titlul V – „Recunoasterea si executarea hotararilor penale” va facilita aplicarea Conventiei europene privind valoarea internationala a hotararilor represive, adoptata la Haga la 28 mai 1970, ratificata de Romania prin Ordonanta Guvernului nr. 90/1999, aprobata prin Legea nr. 35/2000.

Dispozitiile acestui titlu vor reglementa procedurile de recunoastere si executare in Romania a hotararilor penale straine si prin care se solicita recunoasterea si executarea in strainatate a hotararilor penale pronuntate de instantele romane.

Aceste dispozitii sunt in concordanta cu exigentele Uniunii Europene privind recunoasterea reciproca a hotararilor penale.

Titlul VI – „Transferarea persoanelor condamnate” contine dispozitii similare cu ale Legii nr. 756/2001, care urmeaza a fi abrogata prin intrarea in vigoare a actului normativ care formeaza obiectul acestui proiect legislativ.

Titlul VII – „Executarea comisiilor rogatorii internationale” aduce ca element de noutate fata de dispozitiile in materie ale Legii nr. 704/2001 reglementarea urmatoarelor forme moderne de asistenta judiciara: audierile prin videoconferinta, anchetele discrete, livrarile sub acoperire, echipele mixte de ancheta.

Titlurile VIII – „Infatisarea in statul solicitant a martorilor, expertilor si persoanelor urmarite”, IX – „Comunicarea actelor de procedura” si X – „Cazierul judiciar”, contin reglementari similare celor in vigoare.

Titlul IX contine dispozitii finale.

Proiectul de Lege va fi transmis Parlamentului, spre dezbatere si adoptare.