Intră acum și în grupul de
În strategia guvernamentală pentru finanţarea europeană 2014-2020 nu este inclus şi instrumentul Intervenţii Teritoriale Integrate (ITI), un nou instrument de integrare propus de Comisia europeană în strategia 2020. Declaraţia a fost făcută, miercuri, de primarul Sucevei, Ion Lungu. El a arătat, într-o conferinţă de presă, că ITI nu este în strategia propusă de Guvern în acordul de parteneriat 2014-2020, ceea ce înseamnă că acest instrument de finanţare nu va putea fi utilizat pentru atragerea fondurilor europene în exerciţiul financiar european actual pentru arealul de dezvoltare Suceava-Botoşani înfiinţat pe structura ITI. „Vom încerca să promovăm proiectele de dezvoltare pentru arealul Suceava-Botoşani pe alte axe de finanţare europeană”, a spus Lungu.
Pe de altă parte, primarul a arătat că Zona metropolitană Suceava nu intră sub incidenţa ITI şi va putea în continuare să beneficieze de finanţare europeană şi a anunţat că strategia de dezvoltare durabilă a acestei zone va fi adoptată vineri de Comitetul director al zonei, urmând ca după semnarea Acordului de Parteneriat 2014-2020 să fie promovate proiectele de finanţare.
Instrumentul Intervenţii Teritoriale Integrate permite statelor membre să pună în aplicare programe operaţionale la nivel intersectorial şi să recurgă la finanţare provenind de la mai multe axe prioritare ale unuia sau ale mai multor programe operaţionale, pentru a asigura punerea în aplicare a unei strategii integrate pentru un teritoriu specific ceea ce conferă statelor membre atât flexibilitate în ceea ce priveşte elaborarea programelor operaţionale, cât şi eficienţă în materie de punere în aplicare a unor acţiuni integrate prin finanţare simplificată.
Autorităţile din Suceava şi Botoşani au stabilit, în luna septembrie 2013, înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară Suceava-Botoşani pentru absorbţia fondurilor europene în perioada 2014-2020.
Directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Est, Constantin Apostol, a declarat la acea dată că decizia autorităţilor din Suceava şi Botoşani este un „model” care ar putea fi multiplicat şi în alte zone ale Regiunii de dezvoltare Nord Est, cum ar fi Bacău-Roman, Iaşi-Vaslui-Huşi sau localităţile de pe Valea Trotuşului.
El a arătat că, după experienţa 2007-2013, autorităţile publice locale şi-au dat seama că trebuie să lucreze împreună, iar cei din Suceava şi Botoşani au decis această asociere înainte de adoptarea bugetului UE şi, printr-un proiect unic, îşi pun problema să dezvolte un proiect cu impact regional şi transfrontalier. „Cred în succesul acestui demers şi că se va găsi latura juridică ce va fi definitivă. Ne va fi mai uşor pentru creşterea gradului de absorbţie”, a spus Apostol.
El a spus că este cu atât mai important acest proiect al autorităţilor din Suceava şi Botoşani cu cât, faţă de perioada de finanţare 2007-2013 care avea ca principal principiu coeziunea socială, exerciţiul financiar 2014-2020 se va axa pe competitivitate.
Apostol a subliniat că ţările europene au realizat astfel de arii de dezvoltare, mai mici decât regiunile, arătând că sistemul propus în prezent, cu un singur pol de dezvoltare în regiune, nu este viabil.
Intră acum și în grupul de
