Un covrig pe tânăr, în fiecare an: bugetul Guvernului României pentru activități de tineret

Consiliul Tineretului din România (CTR), structura care reprezintă tinerii și organizațiile de tineret din România la nivel național și în structurile de reprezentare internaționale de profil, a lansat astăzi „Analiza finanțării guvernamentale a sectorului de tineret în perioada 2013-2018”. CTR arată că statul investește pentru activitățile destinate tinerilor echivalentul a un covrig / tânăr / an, respectiv 1,49 lei. Investiția totală în componenta de tineret a Ministerului Tineretului și Sportului (incluzând atât activitățile pentru tineret cât și cheltuielile cu salarii, centre de tineret și de agrement și realizarea unor cercetări) ajunge abia la 20 de lei / tânăr / an.

„În condițiile în care în ultimii 15 ani numărul tinerilor a scăzut cu aproape o treime (32,75%), de la 7.5 la 5 milioane de tineri, acest nivel de finanțare a activității de tineret este efectiv sinucigaș pentru România. Pentru a rămâne în țară, tinerii trebuie să aibă o calitate a vieții mai bună și asta înseamnă și educație și sănătate, dar și oportunități de voluntariat, de învățare în afara școlii, de petrecere a timpului liber, un cadru prin care să aibă acces la informații de interes pentru ei, consiliere, spații în care să se întâlnească și să dezvolte proiecte care să răspundă nevoilor lor și ale comunităților lor și multe altele. Dacă ne raportăm la toți tinerii și nu doar la câteva mii sau zeci de mii, ne dăm seama că statul doar se face că face ceva în acest domeniu, la nivelul actual de finanțare.” – Mihai Dragoș, Președinte CTR.

Tabloul subfinanțării cronice este întregit de faptul că doar 1,97% din tinerii din România au acces la un centru de tineret finanțat de MTS, fiind alocați, în medie, 8 lei pentru fiecare dintre aceștia. În lipsa unei investiții adecvate, aceste centre nu vor putea oferi o varietate de servicii necesare tinerilor, rămânând în continuare prea puțin relevante pentru tineri.

În total, MTS a avut în 2018 o alocare de 0,037% din PIB, din care în jur de 30%, adică 0,01% din PIB, fiind fonduri alocate pentru componenta de tineret (102,65 milioane lei).

Absurditatea nivelului de finanțare a componentei de tineret este dată și de faptul că, deși aceasta intră în competența statelor membre și nu a Uniunii Europene, totuși finanțarea alocată pentru România prin programe Erasmus+ (componenta tineret) și prin Corpul European de Solidaritate, de 11 milioane de euro în 2018, respectiv 12,5 milioane de euro în 2019, depășește de peste șase ori finanțarea alocată de Guvern pentru susținerea acțiunilor de tineret.

Pentru 2019, Consiliul Tineretului din România propune ca Guvernul României să găsească resursele financiare necesare pentru a aloca măcar suma de 10 euro (46,4 lei) pentru fiecare tânăr din țara noastră în anul 2019. Acest lucru ar conduce la o creștere de 129,7% a bugetului alocat pentru acest sector, de la 102,6 milioane lei, la 235,79 milioane lei. Desigur, și acest buget ar fi neadecvat în raport cu nevoile tinerilor, dar ar reprezenta un prim pas în îndreptarea situației actuale și ar fi un semnal pozitiv dat de guvern în Anul Centenar referitor la nivelul de prioritate acordat acestui sector.

Analiza pe larg a modului în care Guvernul României a finanțat sectorul de tineret în perioada 2013-2018, realizată de departamentul de politici publice din cadrul Consiliului Tineretului din România, poate fi citită pe pagina web CTR (http://ctr.ro/finantare-pentru-tineri).