Intră acum și în grupul de
Potrivit unui comunicat de presă, la Forumul Economic Român, organizată de Finmedia, reprezentanții JTI România au discutat pe marginea subiectelor ce țin de recentele propuneri legeslative privind înăsprirea legilor antifumat.
Astfel, potrivit sursei citate, Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria a declarat la conferință că „libertatea de comunicare cu consumatorii adulți este fundamentală, la fel ca libertatea de opinie. Este unanim cunoscut că produsele noastre sunt controversate, având asociate riscuri de sănătate, dar sunt produse legale, reglementate riguros, iar ingredientele sunt raportate anual Comisiei Europene. Directivele europene în materie, atât în ceea ce privește produsele, cât și taxarea sau publicitatea, au fost transpuse în legislația națională, iar în prezent ne aflăm în plin proces de implementare a prevederilor privind trasabilitatea. Prin urmare, inițiativele de supra-reglementare, care exced prevederile europene obligatorii nu se justifică. Trebuie să existe o limită în toate, chiar și în materie de restricționare. Ca industrie legală, atâta timp cât libertatea economică e garantată constituțional, avem dreptul de a ne exprima punctul de vedere în fața autorităților și a publicului, avem dreptul de a nu fi de acord cu propunerile radicale și de a cere să fim tratați corect”, a declarat spus aceasta.
Oficialul JTI s-a referit la recenta inițiativă legislativă antitutun, cea mai excesivă de până acum, precum și la declarațiile de un radicalism fără precedent care o susțin. Propunerea urmărește interzicerea expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare, „cu excepția magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun”, categorie limitată în România la doar câteva magazine dintr-un total de circa 70.000. Argumentul conform căruia aceasta ar fi o măsură de reducere a publicității nu ține cont că, în micile magazine de cartier și din mediul rural, în lipsa vizibilității produselor, vânzătorul ar putea oferi consumatorilor, de sub tejghea, produse de contrabandă sau contrafăcute, aspect care nu poate fi ignorat, în special în regiunile expuse traficului ilicit cu produse din tutun (în județele de la frontieră piața neagră e dominantă). În plus, măsura ignoră contextul actual în care mai mult de jumătate din fețele pachetelor este rezervată de fapt avertismentelor de sănătate. Alte modificări vizate de proiect privesc extinderea definiției fumatului la noile produse din tutun, inclusiv la cele care nu conțin tutun și nu se fumează (țigarete electronice) și interzicerea vapatului în spațiile publice închise, interzicerea promovării de orice fel, interzicerea sponsorizărilor etc.
„Ceea ce se întâmplă acum în domeniul tutunului e un avertisment și pentru alte produse, într-un viitor mult mai apropiat decât credem. „Taxa pe viciu” e introdusă în unele state la produse fast food, băuturi carbogazoase sau dulciuri, iar publicitatea acestora în mass media este restricționată. Avertismente de sănătate apar în unele țări la alcool. Există dezbateri aprinse despre cât de sănătoase sunt telefoanele și conectarea la internet prin rețele wi-fi. Carnea roșie și brânza sunt deja în vizor. Restricții care au apărut ințial la țigări se propagă la alte produse, creând un bulgăre de zăpadă. ONG-urile antitutun sau anti orice au devenit o adevărată industrie profitabilă, făcând bani frumoși din atacul sistematic al sectoarelor economice puse pe lista neagră. Excluzând orice abordare constructivă, ele neagă dreptul la dialog în numele unui ipotetic bine impus cu forța. De aici intervine o altă discuție – până unde poate sau trebuie să intervină statul/ decidentul în alegerile individuale? Cât de eficiente sunt astfel de restricții care devin bariere comerciale și de ce sunt preferate în detrimentul investiției în educația consumatorilor pentru a face alegeri informate. Până la urmă, un consumator informat este un alegător informat, care își asumă responsabilitatea, e conștient de propriile drepturi și stăpân pe deciziile pe care le ia privind viitorul său și cariera profesională”, a adăugat Gilda Lazăr, potrivit sursei citate.
De asemenea, reprezentantul JTI a precizat că falsele antagonsime antreprenoriat românesc- multinaționale, societate civilă versus mediu de afaceri, public contra privat servesc doar celor care urmăresc să creeze disensiuni între grupuri, sectoare și oameni pentru a-și impune propria agendă.
„Avem peste 1.200 de angajati, dintre care mulți cu o vechime de peste 10-15 ani în JTI. Angajații noștri sunt români, iar top managementul e în proporție de 70% format din români. Fabrica din București e recunoscută în grupul JTI pentru excelența în execuție, iar 75% din producție merge în peste 50 de țări UE și non UE. Multinaționalele producătoare de tutun din România au cumulat exporturi în valoare de aproape 1 miliard de euro, plasând țara noastră pe locul trei în topul producătorilor europeni de țigarete. Echilibrăm pozitiv balanța comercială cu peste 400 milioane de euro anual. Companiile din industria tutunului, atât de „urâte” în prezent, sunt al doilea mare contribuabil la bugetul de stat – accizele, TVA, impozitele pe salarii și profit și taxele locale cumulează peste 3,2 miliarde de euro, reprezentând circa 1,7% din PIB. Pachetul de țigarete este cel mai fiscalizat produs din România – circa 75% din prețul pachetului reprezintă taxe”, a mai spus directorul JTI potrivit comunicatului de presă.
Intră acum și în grupul de
