PDL s-a suparat pe Televiziuni si nu mai spune nimic. Televiziunile au pus gratarul la foc mic


Intră acum și în grupul de

PDL a anunţat că s-a supărat pe două dintre posturile de televizune centrale şi că de vineri, 9 aprilie, nu mai zice nimeni din partid nimic la TV-urile respective. Anunţul intrării în aşa-zisa „silenzio stampa” a căzut în sarcina liderului judeţean sucevean al partidului, Gheorghe Flutur, omul care va fi peste câteva luni unul dintre cei patru prim-vicepreşedinţi ai PDL.

Anunţul celor din PDL e cam ca în povestea aia când văcarul se supără pe sat. Trebuie să fii tare, dar tare de tot, de cap sau eventual să fii super-ridiculizat (şi aici cred că e cazul premieruluil Emil Boc care de Paşti s-a făcut de râs în faţa ţării când tatăl său i-a spart oul roşu chiar de frunte) ca să poţi să adopţi o asemenea poziţie.

Vă închipuiţi cam ce „tristeţe” e prin redacţiile celor două televiziuni. Cine din partid a gândit chestia asta că … nu mai vorbim cu voi că sunteţi răi cu noi şi că uite aşa, de-a dreacu, ne luăm jucăriile (vă rog să citiţi papiţoii de politicieni) şi mergem la alte televiziuni… e clar ca nu are nimic în comun cu ideea de comunicare perfomantă.

Atât de stupid mi se pare gestul democrat-liberalilor, încât sunt convins că a fost luat fie la nervi (ceea ce mă face să cred că se apropie o mişcare serioasă în Guvern), fie că a fost adoptată de un grup restrâns, însă după o lungă chibzuinţă şi cu un scop bine definit.

Să mă explic: nu cred că cele două televiziuni (Antena 3 si Realitatea –despre ele e vorba) vor suferi în mod deosebit. Ba sunt convins că şi mai mult vor avea „scuipat la furcă” si vor sparge oale în capul lui Boc şi a miniştrilor săi de numa-numa. Şi apoi, ce rost are să îţi scoli în cap breasla când de fapt problemele nu sunt în presă, ci în modul de a comunica a celor ce conduc ministerele cu presa.

Pentru că, haideţi să fim serioşi, o fi existând mult subiectivism în multe dintre abordările presei centrale şi mai ales a televiziunilor, dar princiala regulă de bază după care se conduce comunicarea cu mass-media a partidelor este maleabilitatea. În nici un caz nu te apuci să sari la muzică pentru că în oricare context, pierderile sunt, invariabil, doar de partea partidelor.

De ce mi se pare ciudată anunţarea „muţeniei PDL” de către Gheorghe Flutur, pentru că acesta s-a dovedit a fi până acum as în comunicare şi la câte a încasat de la mass-media, şi când a fost la guvernare, dar şi în opoziţie, ştie că aşa ceva nu se anunţă. Eventual se execută, dar nu se face public.

Iar Flutur nu e nici pe departe un politician fără experienţă. E clar că în PDL se pregăteşte o serie de schimbări şi mai este posibil ca cei de la Bucureşti să îl fi forţat pe Gheorghe Flutur să facă anunţul numai pentru a-i testa o aşa-zisă solidaritate cu partidul şi cu liderii de la centru. Flutur a spus-o la conferinţa de presă, afectat şi plin de seriozitate aşa că a trecut testul. Acum rămâne ca Boc cu ai lui să găsească altceva pentru că e clar că ceea ce Boc numeşte cabinetul său nu seamănă mai deloc cu un Guvern, cum nici Boc nu este şef al miniştrilor săi aşa cum s-ar presupune că trebuie să fie.

Din punctul meu de vedere, chestiunea asta cu „silenzio stampa” nu va face decât să deschidă o portita spre o remaniere guvernamentală serioasă pentru că reacţia presei şi mai ales a televiziunilor va fi una extrem de ostilă şi va conta foarte mult. Iar Traian Băsescu aşa de repede se va lepăda de Guvernul Boc de nu o să va vină să credeţi. Iar scandalul cu presa e un foarte bun motiv de schimbare. Poate cel mai bun.

Mihai Chira


Intră acum și în grupul de