Supararea Consiliului Fiscal pe Guvernul Romaniei

Opinia Consiliului Fiscal poate fi consultata aici.

Pe linga partea de prezentare unitara binevenita a unor date economice (desi cu mici inadvertente ca de exemplu estimarea pe tot anul a incasarilor din taxa de claw-back este de 1083 milioane si nu 2000 milioane lei), judecatile de valoare exprimate de Consiliul Fiscal sunt doar partial intemeiate.

La majorarea deficitului bugetului general consolidat de la 13.394,1 milioane lei cât a fost estimat initial, respectiv 2,1% din PIB, la 14.700,0 milioane lei, respectiv 2,3% din PIB, în baza cash, a fost luat în considerare si impactului Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii.

Eu nu inteleg de ce initial nu s-a mers in limita maxima de 3%!

Tinta de deficit bugetar calculat conform metodologiei Sistemului European de Conturi (ESA95) rămâne nemodificată fata de bugetul initial, si anume 2,4% din PIB.

Supararea pe d. Voinea, Ministrul Delegat pentru Buget, ce transpare din opinie are probabil 2 surse.

Prima sursa este legata de faptul ca d. Voinea nu a dat suficient timp de reactie Consiliului Fiscal in momentul in care a realizat si comunicat rectificarea bugetara.

A doua sursa este mai putin cunoscuta si este legata de faptul ca 4 din 5 membri din Consiliul Fiscal sunt influentabili la prima mina de d. Isarescu, care se simte presat de guvern sa stimuleze economia contra propriului interes si a gasit prin aceasta opinie un mod de a retalia indirect.

Veniturile bugetare realizate sunt mai mici decat cele asumate in programul aferent primului semestru in principal datorita a doua componente:

1)aproximativ 51%, sume primite de la Uniunea Europeana mai mici decat estimarile
2)aproximativ 13%, incasari mai mici din impozitul pe profit.

1)Sumele primite de la Uniunea Europeana sunt mai mici deoarece programele europene au fost in stadiu de suspendare in marea majoritate a cazurilor si a durat pina au fost deblocate.

2)Incasarile mai mici din impozitul pe profit provin in principal din 2 surse:

2.1) din partea bancilor
2.2) insolvente.

2.1) Impactul in acest caz este legat de noile norme de provizionare originale introduse de BNR, neconforme cu normele internationale dupa cum rezulta din scrisoarea FMI. O aplicare a normelor de provizionare si restructurare a creditelor conform cu standardele internationale ar permite cresterea profitului precum si reducerea provizioanelor;

2.2) Cresterea insolventelor este a doua mare sursa de reducere a veniturilor din impozitul pe profit. Insolventele cresc atat datorita intirzierii introducerii noii legi a Insolventei cat mai ales datorita blocajelor si lipsei de lichiditate produsa de normele de creditare si restructurare inoportune aplicate de BNR, precum si a lipsei de lichiditate pe termen lung din sistem, unde singura decidenta este BNR.

Citatele de mai jos sunt din “Opinia Consiliului fiscal cu privire la Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară şi opinia Consiliului fiscal cu privire la proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013“

“Execuţia veniturilor bugetare în primele 6 luni ale anului arată o nerealizare semnificativă, de peste 6,5 miliarde lei faţă de programul aferent primului semestru (doar 93,7% realizare faţă de program), excluzând impactul schemelor de stingere în lanţ a unor obligaţii bugetare de tip swap. Cele mai mari nerealizări de venituri faţă de program au fost înregistrate în cazul sumelor primite de la UE (-3.347 milioane lei), impozitului pe profit (-827 milioane lei), accizelor (-713 milioane lei), TVA (-485 milioane lei) şi veniturilor nefiscale (-467 milioane lei).”

“Pe partea de venituri fiscale, cea mai slabă performanţă s-a înregistrat la impozitul pe profit, încasările la acest capitol scăzând cu 5,5% faţă de semestrul I 2012, fiind cu 827 milioane lei mai mici decât programul semestrial. Evoluţia negativă a fost determinată atât de regularizările efectuate la impozitul pe profit de către băncile comerciale1, dar şi de o evoluţie foarte slabă a încasărilor de la agenţii economici nefinanciari (creştere de doar 0,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, faţă de o creştere prognozată în bugetul iniţial pe 2013 de 8,3% faţă de 2012), acestea din urmă fiind influenţate negativ de performanţa financiară slabă a companiilor2”

“1) Contribuabilii societăţi comerciale bancare – persoane juridice române şi sucursalele din România ale băncilor – persoane juridice străine au obligaţia conform Codului fiscal de a declara şi plăti impozit pe profit anual (cu depunerea declaraţiei până la data de 25 martie a anului următor), cu plăţi anticipate efectuate trimestrial actualizate cu indicele de inflație. Dat fiind faptul că anul 2012 a consemnat o pierdere agregată a sistemului bancar de -2.347 miliarde lei faţă de una de -0.786 miliarde lei în 2011, regularizarea efectuată în prima parte a anului 2013 pentru plăţile efectuate în avans în 2012 a însemnat rambursări de impozit pe profit plătit în plus în 2012.

2)Conform datelor ONRC, numărul de companii intrate în insolvenţă în primele 5 luni ale anului 2013 a fost cu +9,5% mai mare faţă de primele 5 luni ale anului 2012, atingând un nou maxim istoric. De altfel, conform unui studiu Coface, rata insolvenţelor – numărul de insolvenţe deschise raportat la numărul de companii active – în România este foarte mare, atingând în 2012 un nivel de 5,67%, faţă de 0,35% în Bulgaria, 0,04% în Polonia, 0,47% în Cehia, 0,1% în Slovacia şi 3,84% în Ungaria. În plus, în primele 5 luni ale anului 2013, cifra de afaceri medie a unei companii intrate in insolvenţă era cu peste 60% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2012.”

imagine de pe layoutsparks.com

LUCIAN  ISAR