Intră acum și în grupul de
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe l-a trecut în rândul sfinților, în anul 1992, pe Cuviosul Antipa, acesta fiind prăznuit în fiecare an la data de 10 ianuarie.
S-a născut în anul 1816 în satul Calapodeşti, azi în judeţul Bacău, primind din botez numele de Alexandru. Pe când avea 20 de ani, a mers la Mănăstirea Căldăruşani din Țara Românească, nevoindu-se cu rugăciunea, cu postul și cu ascultarea. Stareţul de aici l-a tuns în monahism, dându-i numele de Alipie.
După doi ani a plecat la Muntele Athos și s-a aşezat la Schitul românesc Lacu, unde se nevoiau mulţi călugări de neam român, fiind cunoscut de toţi pentru asprimea vieţii călugăreşti care se ducea acolo. A primit „schima cea mare” a călugăriei, care cere post aspru, rugăciune şi slujire neîntreruptă, devenind „schimonahul Antipa” și apoi a fost hirotonit diacon şi preot. În anul 1860, Cuviosul schimonah Antipa, după o vieţuire de aproape 20 de ani în Sfântul Munte, s-a reîntors în Moldova.
S-a îndreptat apoi spre pravoslavnica Rusie, în vederea strângerii de ajutoare pentru Schitul Prodromu care se construia, oprindu-se la Kiev, pentru a se închina moaştelor Cuvioşilor Părinţi din Lavra Pecerska.
Cuviosul Antipa a vizitat Mănăstirea Valaam, situată pe o insulă de pe Lacul Ladoga, în apropiere de Finlanda, care l-a impresionat în chip deosebit. Drept aceea, după ce a trimis ajutoarele la Schitul Prodromu, în noiembrie 1865, s-a aşezat pentru totdeauna la Mănăstirea Valaam.
Datorită vieţii sale alese a ajuns să fie cunoscut în părţile de nord ale Rusiei, încât era căutat de mulţi călugări şi credincioşi pentru slujbe şi cuvânt de învăţătură. După 17 ani de aspră vieţuire, în ziua de 10 ianuarie 1882, Cuviosul Antipa ieroschimonahul şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. A fost înmormântat în gropniţa mănăstirii Valaam.
Pr. Prof. Justinian – Remus A. Cojocar
Intră acum și în grupul de
