Intră acum și în grupul de
A patra ediție a Festivalului folcloric „Din stejar, stejar răsare”, manifestare înscrisă în programul „Zilele oraşului Cajvana”, a adunat duminică, 12 iulie, în centrul oraşului, sute de spectatori.
Chiar în deschiderea manifestării, directorul adjunct al Liceului Tehnologic Cajvana, profesorul Iulian Ciotu, a declarat că festivalul folcloric îşi propune „promovarea artei interpretative tradiţionale. Evenimentul s-a dovedit a capta interesul tinerilor care iubesc folclorul românesc şi-l duc mai departe prin strădania lor artistică”.
În deschiderea programului, Fanfara „Crai bucovinean” din Todirești s-a prezentat cu un repertoriu ales, venind însoțiți de domnul primar Vasile Avram.
Deoarece în ultima perioadă ansamblurile locale au avut de suferit din cauza lipsei instrumentiștilor, s-a început o colaborare cu domnul profesor Doru Cotos, care, în câteva luni a reușit să dezlege tainele viorii câtorva învățăcei. Cei cinci copilași au evoluat la vioară, pentru prima dată pe scenă: Boca Gabriel, Dranca Matei, Pîțu Iuliana-Alexandra, Ciotu George, Robu Maria-Ioana și Câmpan Andrei. Ramura tânără a Ansamblului „Stejărelul” instruită de domnul profesor Ciotu Iulian, formația de dansuri „Mugurașii”, cuprinde 17 perechi de dansatori. Aceștia au prezentat dansurile „Ciobănașul”, „Hora”, „Bălăceana” și „Cumătrița”. Împreună cu ei a evoluat și solista Alina Zaharie.
Formație foarte tânără, atât ca vârstă a membrilor acesteia, cât și ca existență, mica orchestră a Școlii Botoșana a evoluat cu perle ale folclorului bucovinean. Micii muzicieni au între 9 și 15 ani, dar s-au sudat ca o echipă de profesioniști, chiar dacă sunt pregătiți de profesori diferiți, d-l Leonard Zamă, d-l Doru Cotos și Adrian Șerban. Coordonatorul artistic al orchestrei este prof. Adrian Șerban, iar manager dna prof. Floarea Leșan, iar deja veterane, solistele Maria Boca, Maria Flutur și Maria Nichitoi.
Înființat în anul 1997, Ansamblul “Pădurețul” din Pârteștii de Sus a evoluat pe scenă cu o suită de cântece și dansuri specific localității, odată cu ei prezentându-și programul și solistele Lupaescu Elisabeta și Lăcrămioara Reuț și Teodora Buculei. De specificat faptul că solista Lăcrămioara Reuț, din Vicovu de Sus, este pregătită de maestrul George Sârbu, iar Teodora Buculei este premianta locului I la Concursul Rapsodia Românească.
Ansamblul “Țânțăroiul” din Iaslovăț, coordonat de domnul instructor, profesor Nicolai Cotoară, a fost înființat în anul 2009 din dorința de a transmite mai departe tradițiile și obiceiurile înaintașilor. Soliștii vocali Emilia Solovăstru, Georgiana Bodnărași, Natalia Coajă și Dănuț Strugariu au interpretat cântece din lada de zestre a Bucovinei.
Și ansamblul “Trandafirul ” din Calafindești, participant la diferite festivaluri județene, naționale și internaționale, promovează cântul, dansul și portul popular autentic bucovinean cu dansuri mixte, fanfară și soliști vocali ca: Maria Luiza Mihăilescu, Marinela Caciur și Raluca Paula Popovici. Aceștia au încântat publicul prezent la manifestare.
Am avut deosebita plăcere de a-l revedea pe maestrul coregraf Costinel Leonte, care a venit însoțind ansamblul “Polcuța”din Vlădeni, județul Botoșani. Ansamblul tânăr, înființat în anul 2013, a participat deja la diferite festivaluri naționale și internaționale. Au evoluat pe scenă cu două suite de jocuri populare de pe Valea Siretului, intercalate de vocea solistei Alexandra Ifrim.
Ansamblul folcloric “Florile Bucovinei”, considerat unul din cele mai reprezentative ansambluri din Bucovina ne-a condus în lumea satului de odinioară cu cântecul și jocul plin de trăiri sufletești intense. Chiar dacă repertoriul este alcătuit în special din cântece și suite de dansuri din regiunea Rădăuți, valoarea și frumusețea folclorului din celelalte zone ale țării este evidențiată prin suite de dansuri din alte regiuni etnofolclorice ale României, acestea completând și îmbogățind coloritul artistic al repertoriului abordat. De specificat faptul că directorul ansamblului este domnul Ovidiu Foca, iar coregraful ansamblului este maestrul Costinel Leonte.
Și dansatorii și soliștii vocali, membri ai ansamblului “Siretul” din Siret ne-au demonstrat că îmbină cu drag pasiunea pentru dansurile cu specific ale minorităților din zona Bucovinei și dragostea pentru folclorul autentic românesc. Aceștia au prezentat un colaj de dansuri al minorităților și un moment artistic inedit, fiind însoțiți de solista Louana Popovici.
Și ansamblul “Luca Arbure”, din localitatea vecină, Arbore, ne-a onorat evoluând pe scenă cu emoție și respect, aducând un strop de sensibilitate cântecelor și jocurilor arborene. Au prezentat două suite de jocuri populare, iar solistele Prichici andreea și Diana Irimescu au încântat publicul cu talentul și dăruirea lor. Au fost susținuți de instructorul Valentin Vlăgea și coordonatorul formației, domnul primar Ionel Hrincescu.
Ansamblul “Plaiurile Solonețului” din Todirești, având ca instructor pe domnul Popescu Ion, a evoluat pe scenă cu 3 suite în care sunt cuprinse jocurile autentice din zonă.
Iubitoare a muzicii populare pe care o interpretează cu dăruire de mai bine de 10 ani, a dus cântecul bucovinean pe mari scene ale lumii în Germania, Belgia, Ucraina, Italia și Statele Unite ale Americii, Andreea Chisăliță a venit și de data acesta cu drag, la Cajvana, încântându-ne cu melodiile sale unice.
Unul din invitații de seamă, venit din Bucovina de Nord, îndrăgitul interpret Grigore Gherman ne-a cântat românește superb și am aflat că scrie versuri la fel de superbe. Ține la locurile unde s-a născut mai mult ca la orice în lumea asta și-i atenționează pe toți care confundă “nordul Bucovinei” și “Bucovina de Nord” că sunt doi termeni diferiți. De câte ori i se oferă posibilitatea de a revedea Ţara care aparţine și românilor din Nordul Bucovinei, fiecare întâlnire rămâne la fel: emoționantă. Este unul dintre puținii români din nordul Bucovinei care mai crede într-o reîntregire a poporului român.
Seara, publicul numeros a fost impresionat la maximum de programele Ansamblului “Stejărelul” din Cajvana și solista Casandra Răcari, instructor prof. Ciotu Iulian, ale Ansamblului “Kozacioc”, instructor prof. Petrică Șoiman, apreciindu-se remarcabila prestație a acestora. Membrii ansamblurilor specificate au încântat publicul, alternând și îmbinând cu măiestrie suitele de dansuri prezentate, făcându-se simțită din nou prezența d-lui Călin Brăteanu, directorul artistic, care coordonează elaborarea și implementarea strategiilor artistice și repertoriului acestor ansambluri. Acesta i-a încântat pe cei prezenți cu câteva melodii populare.
Cu ocazia desfășurării acestei manifestări, Cajvana a găzduit un grup de cadre didactice de la Liceul Teoretic “Pan Halippa” din Edineţ, Republica Moldova, însoţiţi de directorul adjunct, profesorul Marin Rusu și domnul inspector Sergiu Roșca. Vizita de curtoazie, cuprinsă ca activitate în cadrul proiectului educaţional “Conexiuni de suflet”, demarat în acest an şcolar, când la Edineţ a fost semnat protocolul de colaborare între cele două licee, a adus și evoluția pe scenă a solistei Gabriela Știrbu. Aceasta a delectat publicul cu vocea sa unică.
La sfârșitul programului prezentat, fiecare colectiv și participant au primit diplome, flori și câte un trofeu semnificativ reprezentând “Legenda Cajvanei”, lucrat cu măiestrie de domnul profesor Traian Seserman.
La finalul evenimentului, cunoscuta interpretă Corina a oferit publicului un show incendiar, apoi, privirile tuturor s-au bucurat de un impresionant foc de artificii de 10 minute.
“Chiar dacă este criză, tradiția trebuie păstrată și, ajutat și de câțiva sponsori, am reușit să marcăm și în acest an această mare sărbătoare. Sper din inimă că această tradiție se va păstra, iar tinerii vor ști să prețuiască locurile acestea încărcate de istorie și frumos” a precizat și în acest an, în încheiere, Gheorghe Tomăscu, primarul orașului Cajvana.
Evenimentul, organizat de Primăria Orașului Cajvana și Consiliul Local Cajvana, a avut ca partener de nădejde Liceul Tehnologic Cajvana, coordonat de dl director Nicolae Robu.
Adaptându-se rigorilor general valabile, pe lângă spectacolele de muzică populară, toți cei care au fost atrași de festival au avut ocazia să descopere și munca artiștilor populari, cu tarabe cu obiecte de artizanat, opinci confecționate manual sau costume populare. Desigur, printre tradiții și obiceiuri vechi de sute de ani, au reușit să-și facă loc și comercianții de jucării chinezești și deja tradiționala combinație de mici și bere.
Prof.înv.primar Seserman Lidia Loredana,
responsabilă cu promovarea imaginii Liceului Tehnologic Cajvana
Intră acum și în grupul de
