Sărbătoarea Sfântei Cuvioase Teodora de la Sihla


Intră acum și în grupul de

 Sfanta Teodora de la Sihla      Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla s-a născut la jumătatea secolului al XVII-lea, în satul Vânători, din ținutul Neamțului. De mică a fost crescută de părinți în frica de Dumnezeu.

         La prânzul vieții ei, tânăra Teodora a fost căsătorită, împotriva voinței ei. Firea ei singuratică nu o recomanda pentru viața de familie și, neavând copii,  o mistuia dorința unei vieți curate, închinate numai lui Dumnezeu. S-a sfătuit cu soțul ei și s-a călugărit la Schitul Vărzărești din Vrancea. Aici se ruga tot timpul și era foarte smerită. Dumnezeu a rânduit și soțul ei s-a călugărit la scurt timp la Schitul Poiana Mărului.

         Liniștea mănăstirii a fost tulburată de năvălirea dușmanilor turci. Maicile toate au fugit și s-au ascuns în pădurile din Munții Buzăului. Sfânta Teodora și stareța s-au retras în munți, îndurând ispite de la diavoli, foame, frig și multe alte încercări, dar neuitând deloc de pravila de rugăciune.

              După ce a trecut la Domnul stareța ei, Sfânta Teodora s-a întors în ținutul natal Neamț, pentru a se nevoi în pădurile din jurul schiturilor Sihăstria și Sihla. Întrarmată de Maica Domnului, la a cărei icoană făcătoare de minuni de la Mănăstirea Neamț s-a închinat și cu binecuvântare de la egumenii de Neamț și Sihăstria, Cuvioasa Teodora s-a așezat în inima pădurii, în Munții Sihlei, într-o chilie veche ce a fost a unui sihastru, nu departe de peșteră. A îndurat frigul iernii și arșița verii, cu lacrimi se ruga și făcea metanii și a biruit pe diavol cu smerenia și curăția inimii sale. A dobândit de la Dumnezeu darul facerii de minuni.

            În peșteră s-a nevoit până la sfârșitul vieții pentru că acolo s-a ascuns de turcii care au năvălit în munți. Veneau păsările cerului și îi aduceau fărâmituri de pâine de la trapeza Schitului Sihăstria, iar apă bea din scobitura unei stânci.

           Simțindu-și sfârșitul aproape, se ruga Bunului Dumnezeu să îi trimită un preot ca să o spovedească și să o împărtășească. Păsărelele care făceau același drum cu fărâmiturile în cioc au stârnit curiozitatea călugărilor de la Sihăstria și astfel a fost descoperită Cuvioasa. S-a împărtășit și apoi a adormit întru Domnul.

               Sfintele ei Moaște se păstrează la Lavra Pecerska din Kiev, fiind înstrăinate, dar nădăjduim că va rândui Dumnezeu și Sfânta Teodora se va întoarce în patria sa.

               Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este sărbătorită de Biserica noastră în fiecare an la data de 7 August.

                                                                                                                            Prof. Justinian – Remus A. Cojocar


Intră acum și în grupul de