Intră acum și în grupul de
Cea de a XXV a ediţie a Festivalului Literar “Mihai Eminescu” a debutat, miercuri, la Colegiul Tehnic” Petru Muşat” din Suceava cu o călătorie în lumea eminesciană ce a inclus vernisarea unei expoziţii de grafică semnată de Mihai Pânzaru PIM, momente artistice, dar şi evocarea operei eminesciene şi a personalităţii poetului Mihai Eminescu.
Graficianul Mihai Pânzaru PIM a declarat, miercuri, că expoziţia sa cuprinde 20 de lucrări de grafică ce ilustrează poeme din opera eminesciană.
El a spus că fiecare lucrare are la bază textul eminescian, cu titlul şi câteva versuri dintr-o poezie a poetului, ilustrate în aşa fel încât să invite privitorul la o analiză şi la o reîntoarcere la opera lui Mihai Eminescu.
Artistul plastic sucevean a mai spus că vernisarea expoziţiei în cadrul unei manifestări naţionale organizate la Suceava, dedicate operei şi personalităţii poetului Mihai Eminescu, reprezintă pentru el un prilej de bucurie.
Preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni, Carmen Veronica Steiciuc, coordonator al acestui festival, a declarat că Suceava este cea care dă startul, pe 13 ianuarie, seriei manifestărilor culturale dedicate poetului Mihai Eminescu.
Steiciuc a spus că Festivalul Literar “Mihai Eminescu”, organizat la Suceava, se diferenţiază de toate celelalte evenimente ce au loc în ţară, în luna ianuarie, în onoarea poetului Mihai Eminescu, prin faptul că în cadrul festivalului sunt premiate cele mai bune cărţi de exegeză eminesciană.
Ea a mai spus că manifestările incluse în festival, lansările de carte, personalităţile invitate, vor confirma că festivalul literar de la Suceava “înscrie o nouă pagină în istoria literaturii române”.
Coordonatorul Festivalului Literar “Mihai Eminescu” a subliniat că la ediţia din acest an cele mai bune volume de exegeză eminesciană vor primi Premiul de Excelenţă “Mihai Eminescu”, în valoare de 1000 de lei, acordat de Societatea Scriitorilor Bucovineni cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina şi un Premiu Special, finanţat de Societatea Scriitorilor Bucovineni.
Poeta Carmen Veronica Steiciuc a precizat că din juriul celei de a XXV a ediţii a Festivalului Literar “Mihai Eminescu” fac parte Theodor Codreanu- preşedinte, Vasile Spiridon, Adrian Dinu Rachieru, Mircea A. Diaconu şi Cristian Livescu- membri.
Manifestările organizate la Colegiul Tehnic “Petru Muşat” din Suceava au inclus şi momente artistice, respectiv recitaluri de muzică şi poezie eminesciană, susţinute de elevii Adela Şulea, Edi Hanuseac, Cozmin Mariciuc, Ştefan Lupu, Răzvan Lepărdă, Bianca Pintilie şi Ioana Jugariu, precum şi de cunoscuta interpretă de muzică folk Mihaela Popescu.
Totodată, în program a fost cuprinsă şi vizionarea filmului “Persistenţa memoriei” realizat de elevii Bogdan Platon şi Sorin Senciuc, din clasa a XII a, de la Colegiul Tehnic “Petru Muşat” sub coordonarea profesorului Mihaela Neacşu.
Autor al volumului “Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu”, Virginia Blaga, a declarat la Suceava că invitaţia de a participa la acest festival reprezintă “o întoarcere de suflet”, nu numai sub aspect profesional, subliniind că la Suceava a urmat cursurile liceale şi universitare.
Blaga a spus că fiecare absolvent de Litere trebuie să se cunoască citind poezia şi proza eminesciană arătând că “Eminescu mereu va avea cititori”, iar paginile eminesciene sunt “o resursă inepuizabilă de sugestii şi inspiraţie pentru cât mai mulţi tineri”.
“Cartea pe care v-o propun a încercat să reziste ispitei de a stabili raportări intertextuale între pagini eminesciene şi alţi autori, ceea ce e numit şi surse ale prozei sau ale poeziei eminesciene, am încercat să evit tentaţia vânătorii de surse şi să ating ceea ce s-a numit intratextualitate, adică mergând dinspre opera publicată, către variante, către fragmentariu, către posibile surse interne, interioare ale prozei, să ajung la ceea ce s-ar putea numi orizontul de mituri ale literaturii eminesciene, mituri pe care să le numim obsesii ale imaginarului eminescian”, a explicat Virginia Blaga.
La rândul său, eminescologul Christian Crăciun, autor al volumului “Ucronia eminesciană. Eseu despre timp şi imagine în Memento Mori”, a apreciat că, în prezent, cultura română nu este încă una de amploarea poetului Mihai Eminescu arătând că, dacă printr-un miracol, limba română se va mai vorbi şi peste 100 de ani, atunci lumea lui Eminescu va începe să se contureze.
“Cultura română nu este încă o cultură de amploarea lui Eminescu, el este un dar pentru spațiul nostru, este ca un Everest ivit în mijlocul unei câmpii, în mijlocul unei Sahare”, a spus Cristea care a adăugat că Eminescu „nu a scris poezii, ci o operă”, în încercarea de a afla tainele, secretele după care se învârte Universul.
El a subliniat rolul poeziei şi al poeţilor în contextual actual arătând că poeţii alcătuiesc viziunea despre lume, dezvăluind, totodată, acea parte invizibilă a lumii, salvându-ne de la robotizare şi ajutându-ne “să vedem valul”, “cerul” şi frumuseţea lumii.
Autorul volumului “Din misterele literaturii române.Ediţia Princeps Eminescu”, Nicolae Georgescu a explicat că opera poetului Mihai Eminescu nu poate fi înțeleasă doar printr-o simplă lectură a poemelor mari, ci doar printr-o intralectură.
El a spus că toate cele 28 de ediții critice ale poeziei lui Mihai Eminescu, publicate până acum, “nu seamănă una cu alta”, abordând în tot atâtea moduri problematica eminesciană.
Nicolae Georgescu a precizat că poezia lui Eminescu implică mistica, iar ediţiile “se întrec, care mai de care, în a face din mistica eminesciană psihologie, eventual, psihologie feminină”, arătând că poezii mistice ale poetului au devenit “romanţe de despărţire”.
„ Problema noastră este să-l găsim pe Eminescu cel adevărat, nu să avem pretenția că suntem lângă penița lui și-l putem înțelege”, a spus Georgescu.
El a mai spus că multe din textele incluse în volumul “Din misterele literaturii române. Ediţia Princeps Eminescu” au fost publicate în paginile revistei Bucovina Literară.
Festivalul Literar “Mihai Eminescu” se desfăşoară, în perioada 13-14 ianuarie, la Suceava, Gura Humorului, Călineşti Cuparencu şi Putna şi reuneşte personalităţi ale culturii româneşti, eminescologi, cercetori ai operei poetului naţional Mihai Eminescu, scriitori şi poeţi, dar şi reprezentanţi ai unor edituri şi publicaţii literare din ţară.(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de