Vişniec: În acest moment competiţia culturală este extraordinară pe planetă. Comunităţile care nu investesc în cultură „se vor sinucide”

Scriitorul şi dramaturgul Matei Vişniec a declarat, luni, la Suceava că oraşele, comunităţile şi ţările care nu investesc în cultură “se vor sinucide” în următoarele decenii şi secole.

Vişniec a spus într-o conferinţă de presă prilejuită de deschiderea oficială a celei de a IV-a ediţii a Festivalului de Teatru “Zilele Matei Vişniec” că actualul spaţiu al teatrului municipal sucevean “respiră cultură” şi mai ales “respiră viitor”

“Este un lucru extraordinar că la Suceava acest edificiu începe să devină un loc de cultură, un pol cultural, cu un teatru şi cu alte lucruri care se vor întâmpla aici, cu o expoziţie care va fi deschisă aici. Celor care s-au luptat, care au crezut şi şi-au spus că Suceava merită să aibă un teatru profesionist, le mulţumesc cu această ocazie şi, în acelaşi timp, suntem la jumătatea drumului, mai sunt multe lucruri de făcut, dar esenţialul este deja aici, concret, în această clădire, în care, iată, ne putem întâlni, putem face teatru”, a spus Vişniec.

El a subliniat că prezenţa unui teatru într-o comunitate este “un lucru fabulos şi în acelaşi timp un lucru normal”  şi a atras atenţia că acele oraşe, acele ţări sau acele comunităţi care nu investesc în cultură “se vor sinucide, de fapt, treptat, în următoarele decenii şi secole”.

“Vizibilitatea unei comunităţi, a unui oraş, a unei ţări în acest moment pe planetă e mai puţin din punct de vedere economic, cât din punct de vedere cultural, cu atât mai mult cu cât cultura poate trage după ea şi economia, iar oraşele care nu investesc în cultură sunt oraşe care dispar încetul cu încetul de pe firmamentul internaţional. În acest moment, competiţia culturală este extraordinară pe planetă. În Europa, fiecare oraş care vrea să existe îşi construieşte proiecte culturale, muzee, clădiri, inventează cultură, inventează structuri culturale, dialoguri culturale. Pentru cei care nu ştiu, le spun eu că există o explozie de  festivaluri de toate felurile în Europa, expresie în acelaşi timp a faptului că Europa trăieşte decenii de pace, în ciuda crizelor economice, dar şi expresie în acelaşi timp a competiţiei culturale care se accelerează într-un fel şi spre binele spectatorului, spre binele minţii umane şi spre binele nostru, al tuturor”, a explicat Vişniec.

Scriitorul şi dramaturgul Matei Vişniec a afirmat că este importantă stimularea culturii adevărate chiar dacă, în paralel, există şi o industrie de divertisment “teribilă”, pentru că  prin cultură sunt formaţi tinerii, oamenii, în general, şi este necesară realizarea unui “baraj” care să reziste în faţa “acestor forme de spălare de creier” şi anume, hiperindustria de divertisment.

Referindu-se la manifestările incluse în cadrul Festivalului de teatru “Zilele Matei Vişniec”, dramaturgul Matei Vişniec a mărturisit că şi-a dorit întotdeauna să stimuleze dialogul, dialogul intercultural, dialogul dintre Franţa şi România, dialogul cu Moldova, dialogul între artiştii, scriitorii, dramaturgii, actorii deja consacraţi şi cei mai tineri, precizând că printre invitaţii acestor evenimente se află jurnalistul de la RFI Petre Răileanu, scriitor, eseist şi critic de artă, reprezentantul Editurii Non Lieu, Jerome Carassou, editură care a tradus şi publicat opere ale unor autori români în spaţiul literar francez,  directorul Teatrului Satiricus din Chişinău, Alexandru Grecu, dar şi laureatul din acest an al Concursului Naţional de Dramaturgie “Matei Vişniec”, elevul clujean Marius Alexandru Teodorescu.

“Am spus că vrem să vă propunem un dialog între culturi, dar şi un dialog al memoriei culturale, pentru că anul acesta e un an special. Se împlinesc 100 de ani de la un eveniment care a tulburat toată cultura universală şi toată viaţa artistică europeană şi internaţională. Se împlinesc 100 de ani de la naşterea Mişcării Dada şi e importantă această dată pentru noi, 100 de ani, pentru că la originea Mişcării Dada s-au aflat şi artişti veniţi din România”, a spus Matei Vişniec.

Prezent la conferinţa de presă organizată la Teatrul municipal “Matei Vişniec” din Suceava, scriitorul şi eseistul francez de origine română Petre Răileanu, jurnalist la RFI,  a realizat o scurtă prezentare a celui mai recent volum al său “Dada în direct” arătând că această carte cuprinde şi câteva texte de Tristan Tzara, care nu au mai fost traduse în limba română.

Răileanu a spus că la o sută de ani de la naşterea Mişcării Dada este celebrată “vitalitatea formidabilă” a mişcării care a schimbat arta, gândirea despre artă în secolul XX şi care s-a dovedit, aşa cum Tristan Tzara a prevăzut în 1920, atunci când spunea “Dada este un microb vierge”.

“Într-adevăr acest microb s-a dizolvat în suprarealism în 1924  , dar putearea lui de fecundare a rămas întreagă, pentru că a fecundat toate mişcările care s-au succedat până la noi, în cursul secolului XX, situaţionism, lettrism, tot ceea ce se cheamă de câteva decenii hapening, ceea ce se cheamă improvizaţie, teatru improvizat, spectacol, reprezentaţie. Am numit “Dada în direct”, pentru că în această carte merg foarte aproape de sursele directe. Aceste surse directe sunt câteva texte de Tristan Tzara care nu au fost traduse în limba română”, a spus Petre Răileanu.

Un alt invitat scriitorului şi dramaturgului Matei Vişniec, Jerome Carassou, reprezentant al Editurii Non-Lieu din Paris, care publică şi literatură română, a prezentat câteva volume apărute la această editură, amintind de cartea “Theatre Complet” de Benjamin Fondane, ce cuprinde trei piese scrise în limba franceză, de prima antologie cu poezii scrise de Mihai Eminescu, dar şi de cele două romane “Le cabaret des mots” şi “Syndrome de panique dans la Ville Lumiere” de Matei Vişniec.

Directorul Teatrului Satiricus din Chişinău, Alexandru Grecu, a subliniat în cadrul conferinţei de presă rolul important pe care l-a avut Matei Vişniec pentru ca la Suceava să funcţioneze un teatru profesionist.

El a spus că Teatrul Satiricus din Chişinău a obţinut titlul de teatru naţional în urmă cu trei ani, funcţionează în prezent cu 35 de actori, cu un repertoriu de peste 35 de spectacole şi cu reprezentanţii în toată Europa.

Grecu a arătat că întâlnirea, în luna martie, la Chişinău, cu Matei Vişniec a fost unul dintre cele mai importante momente.

“Pentru mine, personal, Matei Vişniec este Cehov-ul zilei de astăzi”, a spus Grecu subliniind că, de fapt, dimensiunea teatrului contemporan se află între Cehov şi Vişniec.

El a anunţat că Teatrul Naţional Satiricus organizează, la împlinirea a 100 de ani de la Unirea din anul 1918, împreună cu Primăria Chişinău şi Ministerul Culturii Republicii Moldova, prima ediţie a Festivalului Internaţional “Matei Vişniec”, un festival în care vor fi prezente teatre din toată lumea şi vor juca doar piesele lui Matei Vişniec, iar invitatul de onoare va fi Teatrul municipal “Matei Vişniec” Suceava.

(Liliana Bujdei)

Citeşte şi Zilele ”Matei Vișniec”, ediția 2016. PROGRAMUL evenimentelor