Noua întâlnire în cadrul manifestărilor “Omul şi cartea” organizate de Biblioteca USV îl are în prim-plan pe istoricul şi criticul literar Nicolae Cârlan

Istoricul şi criticul literar Nicolae Cârlan este invitatul special al întâlnirii organizate în cadrul manifestărilor “Omul şi cartea” de colectivul Bibliotecii universitare sucevene, ce se va desfăşura, joi, începând cu ora 16,00, în sala de lectură.

Potrivit unui comunicat de presă al USV, la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava va avea loc, joi, o întâlnire în cadrul manifestării „Omul şi cartea”, organizate de colectivul Bibliotecii universitare sucevene, evenimentul urmând să-l aibă în prim-plan pe  profesorul Nicolae Cârlan, istoric și critic literar.

În comunicatul de presă se precizează că omul de cultură Nicolae Cârlan îi va avea ca invitați speciali pe prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, prorector al Universității, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, prof. dr. Iulia Murariu și prof. univ. dr. Rodica Nagy.

La întâlnire sunt invitaţi să participe studenții de la toate facultățile, cadrele didactice universitare şi din învățământul preuniversitar, prietenii din domeniul culturii şi mass-media.

“Născut la 15 decembrie 1939, în satul Bălănești, comuna Vultureni (azi: Dealu Morii), jud. Tecuci (azi: jud. Bacău), într-o familie de agricultori, Nicolae Cârlan este primul dintre cei patru copii care au fost crescuți și educați în cultul muncii și bunei cuviințe. Urmează școala primară în comuna natală, la Școala din Tăvădărești, apoi ciclul gimnazial la Banca și Lichitișeni. Continuă studiile la liceul din Podul Turcului, susținând examenul de bacalaureat la Liceul din Petroșani, în anul 1967. În anul 1965, a absolvit cursurile Școlii Populare de Artă din Bacău, specializarea regie de teatru. Între anii 1969-1973 urmează cursurile Facultății de Limbă și Literatură Română, secundar Limba Franceză, Universitatea din București, avându-i ca profesori pe Al Piru, Dim. Păcurariu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Ov. S. Crohmălniceanu, Ion Banu și alții care i-au cultivat dragostea pentru studiu și carte. Între anii 1977-2000 își desfășoară activitatea ca învățător, profesor, apoi muzeograf la Muzeul Județean Suceava, îndeplinind funcția de redactor (din 1977) și secretar de redacție (din 1988) al revistei Suceava – anuarul Muzeului Județean.  Este Membru al Uniunii Scriitorilor din România, secretar al Societății Scriitorilor Bucovineni și membru în comitetul de redacție al revistei Bucovina Literară. Colaborează la o seamă de publicații precum:  Limbă și Literatură pentru elevi, Luceafărul, România literară,  Contemporanul, Manuscriptum, Ateneu, Pagini bucovinene, Hyperion, Dacia literară, Glasul Bucovinei și multe alte tipărituri din Bucovina, dar și din țară. Are merite deosebite în organizarea caselor memoriale Nicolae Labiș, Eusebiu Camilar și Ciprian Porumbescu. În anul 1974 debutează cu o analiză literară a poemului Călin (file de poveste) de Mihai Eminescu în Limbă și literatură pentru elevi. Coautor și debut editorial (anul 1979) la volumul Suceava, ghid turistic al județului.  Cercetează și tipărește articole și volume despre poetul Nicolae Labiș, despre creația scriitorului Eusebiu Camilar și a dramaturgului Ion Luca. Îngrijește și publică volume importante ale scriitorilor români, precum Mihai Eminescu, Nicolae Labiș, Leca Morariu, Petru Comarnescu, Ion Luca, este editor de bibliografii, prefațator și postfațator.

Pentru contribuția sa la istoria și critica literară românească, Nicolae Cârlan a fost premiat de către Fundația Culturală a Bucovinei în anii 1998 și 2001, a obținut Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni în 1999 și 2001 și Diploma de excelență din partea Direcției Județene de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național.

Între volumele semnate de Nicolae Cârlan se numără următoarele: Suceava. Ghid turistic al județului (în colab.); Nicolae Labiș. Album memorial (în colab., 1987); Ciprian Porumbescu: Colecțiune de cântece sociale … (în colab., 1990); Mihai Eminescu: La Bucovina (1996); Mihai Eminescu în context bucovinean (2000), Lupta cu inerția la timpul prezent (2001), Ion Luca sau viața ca o dramă (Bacău, 2004) și altele.

Pentru activitatea sa de publicist literar s-a bucurat de numeroase referințe critice apreciative, semnate de Petru Ursache, Marian Barbu, Rodica Mureșan, N. Georgescu și mulți alții. Alex Ștefănescu l-a descris pe Nicolae Cârlan ca pe un don Quijote care întotdeauna poartă cu sine o servietă plină de cărți”, se mai precizează în comunicatul USV.

(Liliana Bujdei)