Intră acum și în grupul de
La Liceul Tehnologic Cajvana a avut loc Simpozionul Internaţional „Arborii Ocrotiţi – simbol al vitalităţii, diversităţii şi frumuseţii”, ediţia a III-a, la care au participat cadre didactice din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, invitaţi din ţară, autorităţi locale, judeţene, specialişti etc.
Scopul acestui eveniment a fost conştientizarea întregii comunităţi privind valoarea ştiinţifică şi ecologică a arborilor multiseculari, precum şi importanţa europeană a stejarului din Cajvana ca simbol al perenităţii şi continuităţii.
Proiectul este realizat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Grădina Botanică „Anastasie Fătu” Iaşi, Primăria Oraşului Cajvana, Liceul Teoretic „Pan Halippa” din Edineţ (Republica Moldova) şi Gimnaziul Crasna (Cernăuți).
Evenimentul s-a desfășurat în sala de festivități a Căminului Cultural din Cajvana.
În cuvântul de deschidere al manifestării, domnul director coordonator al Liceului Tehnologic Cajvana, prof. Nicolae Robu, a explicat că s-a ales această temă: “Deoarece localitatea noastră are ca simbol un stejar multisecular, pe care dorim să-l protejăm, dar şi să-l promovăm”.
Ca invitați de onoare la activitate enumerăm pe domnul asistent universitar, doctor George Cheia, de la Facultatea de Istorie Geografie din cadrul Universității “Ștefan cel Mare”, Suceava, doamna doctor Maria Pițuc de la Grădina Botanică „Anastasie Fătu”, Iasi, domnul profesor doctor Bogdan Nistor de la I.S.J. Suceava, doamna profesoară Magdalena Grigoraș, Vicepreședinte Societateade Geografie din România, domnul profesor Sergiu Roșca, specialist principal al Direcției Raionale de învățământ Edineț, Republica Moldova, domnul Marin Rusu, directorul Liceului Teoretic „Pan Halippa”, Edineț, Republica Moldova, și, nu în ultimul rând, domnul primar al orașului Cajvana, Tomăscu Gheorghe.
Simpozionul a avut două secţiuni: referate ştiinţifice pe tema „Arborii Ocrotiţi – simbol al vitalităţii, diversităţii şi frumuseţii” și concurs de creaţie (lucrări grafice, desene, colaje ale elevilor şi cadrelor didactice).
Lucrările simpozionului au fost moderate de domnul profesor doctor Bogdan Nistor, reprezentantul Inspectoratului Școlar Județean Suceava.
Cei prezenţi au putut admira şi aprecia organizarea expoziţiei „Natura e viaţă! ”, amenajată cu bun gust în sala de festivități a Căminului Cultural al orașului Cajvana de către cadrele didactice.
Prima secţiune, denumită „Arborii Ocrotiţi – simbol al vitalităţii, diversităţii şi frumuseţii”, a cuprins expuneri ale invitaţilor, specialiştilor pe tematica enunţată.
Astfel, au prezentat materiale care au captat atenţia celor prezenţi: prof. dr. Bogdan Nistor – Inspectoratul Școlar Județean Suceava, prof. Adriana Mihalcea – Școala Gimnazială “Ion Creangă ” Suceava, prof. Viorel Constantin Mihalcea – Școala Gimnazială nr.3, Suceava, prof.dr. Aspazia Băeșu – Colegiul Național “Eudoxiu Hurmuzachi”, Rădăuți, prof. Camelia Macarie – Colegiul Național “Mihai Eminescu”, Suceava, prof. Magdalena Grigoraș – Colegiul Tehnic “Mihai Băcescu”, Fălticeni, prof. Clitnovici Gelu-Gheorghe – Liceul Tehnologic “Vasile Cocea”, Moldovița, prof. Gabriel Diaconița – Liceul Tehnologic “Vasile Cocea”, Moldovița, prof. Laura Șutu – Liceul Tehnologic “Vasile Cocea”, Moldovița, prof. dr. Marcel Porof – Colegiul Național “Nicu Gane”, F[lticeni, prof. Romică Buta – Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fălticeni, prof. Alina Nistor – Școala Gimnazială “Vasile Tomegea”, Boroaia, prof. Dumitru Băncescu – Școala Gimnazială “Petru Mușat”, Siret, prof. Marius Cazacu – Colegiul Național “Petru Rareș”, Suceava, prof. Alina Bistriceanu, Liceul Tehnologic Economic Administrativ, Piatra Neamț, prof. Ana Maria Devisevici – Colegiul Național “Mihai Eminescu”, Suceava.
„Sperăm ca aceste dezbateri, expuneri, prezentări să conducă la îndeplinirea obiectivelor: salvarea patrimoniului natural prin acţiune unitară, evaluarea obiectivă a influenţei factorilor artificiali asupra speciilor protejate, promovarea din punct de vedere turistic a arborilor protejaţi, identificarea strategiilor de responsabilizare a tinerilor în ceea ce priveşte menţinerea igienei mediului, dar şi a integrităţii speciilor protejate, promovarea principiilor ecologice, participarea la acţiuni de conservare şi ocrotire a mediului”, a declarat prof.Nicolae Robu, directorul adjunct al Liceului Tehnologic Cajvana.
Cu această ocazie, elevii mici ai Liceului Tehnologic Cajvana au dovedit că și deșeurile pot prinde viață defilând în costume care mai de care mai frumoase și ingenios create , din materiale reciclabile, într-o frumoasă paradă “Moda – Eco” .
Creativitatea și dorința de a demonstra că și o banală pungă de plastic sau o cutie de carton poate lua viață și se poate transforma într-o piesă vestimentară au făcut ca activitatea desfășurată să dezvolte la ciclul primar simțul civic și respectul pentru lumea care îi înconjoară. Deviza lor a fost ” Noi nu aruncăm, noi reciclăm ”.
Festivitatea a fost încheiată cu momentul artistic „La umbra Stejarului”, desfăşurat sub bolta stejarului multisecular. Din nou, costumele actorilor, desfăşurarea scenetei, ne-au teleportat pentru câteva momente în perioada domniei lui Ştefan cel Mare.
“…Se spune că era vară şi totul te îmbia la cu totul altceva decât la război. Ştefan era cam prin dreptul bisericii de astăzi, cu gândul la izbăvirea neamului, când văzduhul a fost sfâşiat de sunete obişnuite câmpurilor de luptă, cele ale buciumelor. Cu mare repeziciune oştenii se aşază în ordine de bătaie, aşteptând din moment în moment să apară duşmanul, gata să moară pentru „Domnul cel Mare”. Dar duşmanul nu venea de nicăieri şi, în mijlocul oştenilor, Ştefan trece pârâul ce va purta mai târziu numele satului, oprindu-se sub stejarul de pe botul de deal, stejar uriaş, în mijlocul unei poieni mari, frumoase. Gându-i era la buciumele pe care le-a auzit şi l-au îngrijorat.
Şi fiindcă botul de deal pe care se afla stejarul era foarte uşor de apărat în cazul vreunui atac, Domnul Moldovei descălecă sub stejar trimiţând imediat un grup de oşteni să vadă ce se petrece pe pârâu în vale de unde au răsunat buciumele. Nici urmă de oşteni duşmani. Cei trimişi găsesc turme de oi şi ciobani pe care-i vestesc că domnul ţării îi cheamă la dânsul. Erau patru stăpâni de stâne, patru baci, ce aveau fiecare în jur de 100-200 de oi, deci cam 1000 cu totul, şi care, pe loc, se înfăţişară înaintea vestitului domn. După ce s-au închinat, Ştefan Vodă îi întreabă dacă au văzut duşmanul, din moment ce se aud asemenea semnale de luptă, asemenea buciume.
Oierii, râzând, îi spun să nu aibă nicio grijă fiindcă pe aici nu este niciun duşman, numai oieri credincioşi lui şi care îşi chemau oile la muls la amiază cu buciumele. Scăpat de orice fel de griji, domnul îi întrebă, zâmbind pe sub mustaţă, dacă au măcar ceva de mâncare.
Aceştia îi spun că au doar nişte brânză… Domnitorul zâmbeşte, ştiind că are vreo 200 de oşteni…
Cei patru oieri îşi alăturară capetele unul altuia şi după ce se sfătuiesc mai mult din priviri, cel mai vârstnic îl roagă pe Ştefan Vodă să facă un mic popas sub stejarul falnic, care ţinea ascuns vederii pe cine se afla sub ramurile lui.
Imediat ce se duc oierii, au venit mai mulţi ciobani tineri, care au început a face mese, în timp ce bătrânii au adunat laptele de la oile ce le-au muls şi au făcut doi caşi uriaşi. Cu sare, cu aceşti caşi uriaşi, se pornesc cei patru baci, cu toţi ai lor, cu mic cu mare, să-l întâmpine pe Domnul Ţării.
Domnul şi oştenii săi au rămas muţi de mirare. Nu mai văzuse nimeni dintre ei aşa caş şi aşa ospăţ.
Când locuitorii acestor locuri au îngenunchiat în faţa Domnului Ţării, primindu-l cu caş şi sare, Domnul a întrebat unde i-au putut face aşa de mari.
Aceştia i-au răspuns: „În vană, Măria Ta!”
– De astăzi înainte aceste locuri să se cheme „Caşvana”, în amintirea priceperii şi hărniciei voastre, a poruncit cu măreţie Ştefan Vodă.
Şi de atunci şi până acum, aşa s-au chemat aceste locuri – Caşvana, aşa cum a poruncit domnul cel mai mare al Moldovei „Ştefan cel Bun şi Sfânt”.
De atunci, satul Caşvana a fost numit aşa, în amintirea priceperii şi hărniciei localnicilor, de însuşi voievodul Ştefan cel Mare.
Dacă începutul scenetei a fost marcat de sunetul buciumelor, ropotele de aplauze au răsunat în Cajvana câteva minute în şir la încheierea programului. (Lidia Seserman, profesor invatamantul primar, responsabila cu promovarea imaginii Liceului Tehnologic Cajvana)
Intră acum și în grupul de
