Intră acum și în grupul de
Expoziţia “Aurul şi argintul antic al României”, ce cuprinde peste 1000 de obiecte, între care şi piese ale Tezaurului de la Pietroasa, a fost vernisată, miercuri, la Muzeul de Istorie din Suceava în prezenţa reprezentanţilor Muzeului Naţional de Istorie a României, dar şi a autorităţilor locale şi judeţene.
Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Constantin Ursu, a declarat că expoziţia “Aurul şi argintul antic al României” se datorează Muzeului Naţional de Istorie a României, care a coordonat acest” ambiţios proiect”, organizatorii expoziţiei fiind directorul MNIR, Ernest Oberlander- Târnoveanu şi şeful Biroului Tezaur din cadrul aceleiaşi instituţii, Rodica Oanţă- Marghitu.
“Le mulţumesc colegilor de la Bucureşti că de două săptămâni „au renunţat la familie” şi au stat la Suceava, pentru ca împreună cu colegii noştri de la Muzeul de Istorie din Suceava să pună expoziţia în cele două săli”, a spus Ursu care a apreciat şi contribuţia pe care a avut-o arheologul sucevean Monica Dejan la aducerea expoziţiei la Suceava.
Prezent la acest eveniment, prefectul de Suceava, Constantin Harasim, a declarat că expoziţia “Aurul şi argintul antic al României” este cel mai important “moment expoziţional pe zona istorică, zona de tezaur şi de istorie antică”, ce a fost organizat la Muzeul de Istorie din Suceava mulţumind, totodată, organizatorilor expoziţiei şi reprezentanţilor Ministerului Culturii care au finanţat acest proiect.
“Ne dorim ca aceste evenimente să ne întărească credinţa în neamul românesc, în patriotism şi în ceea ce ne dorim să fim reprezentativi”, a spus prefectul de Suceava.
La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Niţă a apreciat valoarea exponatelor şi amploarea expoziţiei, ce cuprinde mai mult de 1000 de piese descoperite de arheologi în diferite situri de pe teritoriul României.
Directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României, Cornel Constantin Ilie, a declarat, miercuri, la Suceava că acesta este cel de al XV-lea vernisaj al expoziţiei “Aurul şi argintul antic al României”, cel care “închide cercul”.
Ilie a amintit că expoziţia a fost vernisată pentru prima oară la Bucureşti, în urmă cu trei ani, iar în primăvara anului 2014 “pornea în această călătorie extraordinară prin ţară”.
“A fost o adevărată aventură realizarea şi itinerarea expoziţiei. Este, fără îndoială, cea mai mare expoziţie itinerantă, din câte ştiu eu, în România, nu numai de după 1990. Sunt peste 1000 de obiecte de o valoare extraordinară, sunt câteva mii de ani de istorie şi civilizaţie pe care îi vom descoperi prin această expoziţie, care a fost vizitată până acum de peste 150 000 de oameni. Sperăm ca şi la Suceava să aibă acelaşi succes”, a spus directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României.
Şeful Biroului Tezaur din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Rodica Oanţă-Marghitu, a prezentat structura şi modul de organizare a expoziţiei, dar şi un scurt istoric al realizării acestui proiect.
Ea a spus că ideea organizării expoziţiei “s-a născut treptat”, cu doi ani înainte de vernisajul din 2013 de la Bucureşti, arătând că pentru iniţiatori a fost o perioadă “destul de zbuciumată”, în care s-a luat legătura cu colegii din ţară şi cu reprezentanţii celor 31 de muzee cuprinse în acest proiect.
Rodica Oanţă-Marghitu a precizat că expoziţia are şi un catalog amplu, de aproximativ 700 de pagini, la realizarea acestuia contribuind peste 70 de colegi din ţară.
“Practic, ceea ce veţi vedea dumneavoastră este o construcţie colectivă, deşi MNIR a coordonat organizarea expoziţiei, ceea ce este foarte important de spus este că ne-am bucurat întotdeauna de sprijinul necondiţionat al colegilor din ţară. Piesele au fost documentate, există informaţii despre contextul în care au fost descoperite, despre locul în care au fost descoperite, despre diferite detalii tehnice. Ne-am gândit să oferim vizitatorului cât mai multe căi de abordare a obiectelor. Am încercat, de fiecare dată, să trecem peste spectacularul pe îl reprezintă aurul şi argintul, care au o atracţie în sine, şi să oferim o serie de informaţii despre exponatele în sine”, a explicat Oanţă-Marghitu.
Şeful Biroului Tezaur din cadrul MNIR a spus că expoziţia “Aurul şi argintul antic al României” este una “tematică” şi nu „un rezumat al istoriei din mileniul al V-lea iHr. până în secolul al VII-lea dHr”
De precizat este că Muzeul Bucovinei din Suceava a contribuit la această expoziţie cu zece piese, toate din aur, respectiv aplicile de la Cajvana (secolul VI î. Hr.), pandantivul de la Rotopăneşti (secolul V d. Hr.) şi tezaurul cu monede bizantine de la Udeşti (secolul VII d. Hr.), toate descoperite în cadrul unor cercetări arheologice efectuate cu specialişti ai Muzeului de Istorie din Suceava.
(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de
