Intră acum și în grupul de
Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a declarat, luni, că la cea de a XXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari, organizat la Muzeul Satului Bucovinean, au participat peste 80 de meşteri populari din ţară, iar peste 4700 de persoane au vizitat acest târg.
Ursu a spus că numărul persoanelor care au vizitat standurile din târg a fost mai mic decât anul trecut cu aproape o mie arătând că numărul persoanelor vârstnice a fost mult mai mic faţă de ediţiile precedente, iar această absenţă ar fi putut fi determinată şi de temperaturile caniculare înregistrate în perioada de desfăşurare a târgului.
El a subliniat că la ediţia din acest an a fost prezentată o varietate importantă de produse tradiţionale, inclusiv produse alimentare hand-made, produse apicole şi băuturi alcoolice tradiţionale.
“Este îmbucurător faptul că la această ediţie a târgului meşterilor populari au vizitat standurile foarte mulţi tineri, ceea ce înseamnă că meşteşugurile populare nu şi-au pierdut din importanţă şi interes”, a mai spus Ursu.
Ursu a precizat că încasările obţinute din vânzarea biletelor la acest eveniment au fost de 13 149 de lei.
Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu a menţionat că la ediţia din acest an au fost acordate două premii, unul sculptorului în lemn Viorel Marian din Fălticeni pentru păstrarea tradiţiilor populare şi meşterului popular Floarea Moldovan din localitatea bistriţeană Runcu Salvei.
Cei peste 80 de meşteri populari din diferite zone etnografice din ţară, care au participat la cea de a XXII-a ediţie a Târgului Mesterilor Populari de la Suceava, şi-au etalat cu mândrie bogăţia de produse tradiţionale realizate cu pasiune, cu trudă şi migală, printre acestea numărându-se podoabele, obiectele de ceramică şi lemn, împletiturile, costumele populare, icoanele pictate pe lemn, măştile populare, ţesăturile, lucrări de pictură naivă, dar şi siropuri, dulceaţă sau şerbet produse după reţete vechi de casă sau învăţate de la măicuţe.
Prezentă la Târgul Meşterilor Populari de la Suceava, Vera Andronic din Mănăstirea Humorului a declarat pentru NewsBucovina că participă de 15 ani la acest târg cu piese de port tradiţional, respectiv ii, cămăşoaie, catrinţe, bundiţe, traiste, ciorapi sau opinci, realizate după modele specifice zonei, dar şi ştergare sau covoare din lână.
Ea a spus că pentru realizarea costumelor populare foloseşte pânză ţesută în casă, pânză de in, pânză topită, alpiniţă şi pânză matador pentru cămăşi groase, împodobite cu cusături realizate după modele tradiţionale.
Artista populară a spus că meşteşugul l-a învăţat de la mama sa arătând că prima cămaşă a făcut-o atunci când era la şcoala primară, în clasa a IV-a.
Ea a subliniat că a învăţăt să ţeasă pânza de la soacra sa, iar în timp a început să colecţioneze şi obiecte vechi, inclusiv bundiţe şi cămăşi vechi.
Vera Andronic a amintit de participarea sa la diferite târguri de profil din ţară, dar şi din străinătate adăugând că este mândră să prezinte costumul popular din această zonă.
O altă participantă, Floarea Moldovan din localitatea bistriţeană Runcu Salvei, care vine de zece ani la Târgul Meşterilor Populari de la Suceava, a declarat că printre exponatele sale se numără cămăşile şi ştergarele cu motive florale, cusute în culori vesele, brâiele şi traistele ţesute după modelele tradiţionale ale zonei din care provine, dar şi opinci din piele, cusute de mână.
Ea a spus că participă de mulţi ani la târgurile meşterilor populari organizate în diverse zone ale ţării.
De remarcat este că zona etnografică Bistriţa –Năsăud a mai fost reprezentată şi de alţi meşteri populari care au prezentat în târg costume populare, ii cusute cu mărgele, precum şi celebrele pălării cu pană de păun.
Ceramica de Corund a fost prezentă şi în acest an la târgul organizat la Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, ceramiştii Carolina şi Mathe Deneş declarând că participă la acest târg încă de la prima ediţie.
Ei au spus că printre exponatele prezentate se numără ulcioarele, căni, veselă pentru bucătărie, dar şi obiecte decorative, arătând că vasele lor, bogat ornamentate, sunt pictate în culori naturale.
Cei doi ceramişti, mamă şi fiu, au mai spus că participă în fiecare an la târgurile de profil organizate în ţară, amintind de cele de la Sibiu, Iaşi, Constanţa, Craiova , Oradea şi Suceava.
Şi produsele apicole, dar şi dulceţurile de fructe de pădure şi de nuci, şerbeturile hand-made şi băuturile alcoolice tradiţionale, respectiv afinata, ţuica de prune, zmeurata, vişinata sau fragata au avut mare căutare la ediţia din acest an a târgului de la Suceava.
Ana Nicolae din localitatea nemţeană Văratec a expus în standul său zacuscă, dulceaţă de fructe de pădure, dulceaţă de trandafir, de nuci, de cireşe amare sau de vişine, siropuri de fructe de pădure, sirop de brad, şerbet de trandafir sau de fructe de pădure.
Ea a spus că toate produsele sunt făcute în gospodărie, după reţete vechi, subliniind că prepararea şerbetului este mai complicată decât dulceaţa, necesită mai mult timp şi pricepere.
Ana Nicolae a arătat că a învăţat să prepare şerbetul după reţeta măicuţelor de la Văratec.
Printre exponatele din târg s-au numărat şi podoabele din os, dar şi cornuri muzicale, realizate de meşterul popular Szilveszter Ferencz din Harghita.
(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de
