Intră acum și în grupul de
Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România(FCER), Aurel Vainer, a declarat, joi, la Sinagoga Gah din Suceava, că la Rădăuţi se va deschide seria manifestărilor dedicate Zilei limbii şi teatrului idiş, care se va sărbători de anul viitor în data de 30 mai.
Vainer a spus că preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind instituirea Zilei limbii şi teatrului idiş în data de 30 mai, după ce proiectul de lege, iniţiat de deputatul minorităţii ebraice, a fost adoptat în unanimitate de voturi în data de 29 noiembrie, în Camera Deputaţilor.
El a subliniat că s-a hotărât ca în data de 30 mai 2018, când se sărbătoreşte Ziua limbii şi teatrului idiş în România, FCER va organiza la Rădăuţi “un mare eveniment”, care va deschide la nivel naţional manifestările de marcare a acestei zile.
Preşedintele FCER a arătat că a ales Rădăuţiul ca loc de desfăşurare a acestui eveniment, întrucât oraşul a fost „un leagăn important al idişismului şi chiar al teatrului idiş”, dar şi pentru că, aşa cum rezultă din cercetările istoriei, “evreii din Bucovina au fost prima minoritate naţională care, la formarea României Mari, a aderat direct la România Mare, venind din Imperiul Austro-Ungar”.
“Nu sunt poveşti, nu sunt inventate de mine, mi-a dat un document colegul meu, Ovidiu Ganţ, de la FDGR, care a găsit într-un ziar din vremurile acelea mesajul evreilor şi nemţilor din Transilvania, dar în Bucovina evreii au fost primii”, a explicat Vainer.
El a spus că evenimentul de la Rădăuţi se va înscrie în seria manifestărilor dedicate Centenarului Unirii, adăugând că a discutat deja cu preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, despre organizarea acestui eveniment la Rădăuţi.
Aurel Vainer a precizat că după 1 Decembrie 1918, harta demografică a României “s-a schimbat”, iar un număr masiv de evrei din Bucovina şi Basarabia au venit atunci în graniţele României.
“Nu uitaţi că după1 Decembrie 1918, s-a schimbat harta demografică a României. În România nu mai erau numai români şi ceva comunităţi din zonele regatului, au venit minorităţile din provinciile istorice, din Basarabia, din Bucovina, un număr masiv de evrei a venit atunci în graniţele României, de aceea am hotărât, şi am găsit audienţă şi la domnul preşedinte al CJ Suceava, să facem acest eveniment de scară naţională la Rădăuţi”, a menţionat Vainer.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că este bucuros că Rădăuţiul deschide seria manifestărilor dedicate Zilei limbii şi teatrului idiş, extrem de importantă pentru comunităţile evreilor din România, spunând că în cursul zilei de vineri se vor derula discuţiile tehnice cu reprezentanţii FCER şi ai instituţiilor care se vor implica în organizarea evenimentului din 30 mai 2018.
“Sunt şi alte proiecte curajoase pe care le vom derula împreună.Vom încerca să găsim soluţii şi pentru doleanţele dumneavoastră legate de consolidarea şi modernizarea Templului de la Vatra Dornei. Acestea sunt lucruri care trebuie făcute, aşa cum la Rădăuţi s-a putut rezolva”, a spus Flutur.
De precizat este că la Sinagoga Gah din Suceava s-a aprins, joi, cea de a treia lumânare a menorei speciale cu prilejul Sărbătorii Hanuka, celebrată timp de opt zile, la care au participat preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, rabinul şef Rafael Shaffer, prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul Sucevei, Ion Lungu, viceprimarii Lucian Harşovschi şi Marian Andronache, preşedintele Comunităţii Evreilor Suceava, profesorul Sorin Golda, prof.univ.dr. Sanda Maria Ardeleanu de la Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava, precum şi membrii comunităţii evreilor din Suceava.
(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de
