Intră acum și în grupul de
Expoziţia “Oul de Paşte, de la cult la artă, care reuneşte 262 de ouă de Paşte de pe cinci continente, ce fac parte din colecţia Muzeului Naţional Liechtenstein, a fost vernisată, luni, la Muzeul de Istorie din Suceava.
Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a declarat că expoziţia cuprinde 262 de ouă din marea colecţie privată de peste 2000 de piese decorate în diverse tehnici şi realizate pe diferite materiale, care a fost donată în anul 2010 Principatului Liechtenstein de către Adulf Peter Goof.
“ Colecţia de ouă a Muzeului Naţional Liechtenstein se datorează unui pasionat colecţionar, este vorba de Adulf Peter Goop, care a trăit între anii 1921 şi 2011, şi care a adunat de-a lungul timpului picturi şi ouă încondeiate. Acesta a donat principatului Liechtenstein peste 2000 de exemplare realizate în toate colţurile lumii, în diverse tehnici şi pe diferite materiale, de la oul propriu-zis, la metal, sticlă, lemn, os şi a adunat în colecţie şi 10 ouă Fabergé”, a spus Ursu.
Ursu a precizat că 12 din cele 54 de ouă realizate de Karl Fabergé se află în colecţia Muzeului Naţional Liechtenstein.
Directorul Muzeului Bucovinei a spus că bijutierul rus Peter Karl Fabergé a realizat“celebrele bijuterii” la comanda Romanovilor, lucrând în Rusia până în anul 1917, dar a lăsat în Rusia o “şcoală adevărată de bijuterii”.
“Karl Fabergé realiza anual un ou pentru familia ţarilor şi un ou pentru soţia lui. În total au fost 54 de ouă Faberge, din care 12 se găsesc în colecţia Muzeului Naţional Liechtenstein, care este cel mai mare deţinător de ouă Fabergé din afara Rusiei”, a menţionat Ursu adăugând că ouăle Fabergé mai sunt denumite şi “ouă surpriză”, fiecare oferind la deschidere câte o altă supriză.
Prezent la vernisarea expoziţiei “Oul de Paşte, de la cult la artă”, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că evenimentele organizate de Muzeul Bucovinei demonstrează că muzeul este unul “viu şi activ”, iar expoziţia marchează deschiderea manifestărilor din cadrul programului “Paştele în Bucovina”.
“Expoziţia este destinată oului, simbolului vieţii şi e bine să punem noi în valoare, să dăm importanţă acestor capodopere mondiale şi poate cu ocazia asta ne gândim dacă nu cumva am făcut prea puţin pentru oul încondeiat şi închistrit al nostru, pentru că mi se pare tot o capodoperă de aceeaşi măsură, dacă nu şi mai mare, oul care din mâna meşterului bucovinean a devenit o capodoperă despre care cred ar trebui să vorbim mai mult şi să devină o siglă a noastră. E drept că acest ou Faberge era o comandă, o bijuterie pentru palatul regal, pentru acele vremuri, însă de aceea subliniez şi cred că invitaţia de astăzi este să punem în valoare şi mai mult ce avem noi, acest simbol pe care îl dăruim cu drag în fiecare primăvară rudelor, prietenilor, turiştilor”, a spus Flutur.
El a subliniat că o astfel de expoziţie oferă publicului sucevean posibilitatea de a vedea exponate valoroase şi a lansat, totodată, invitaţia de a vizita şi Muzeul Ouălor de la Moldoviţa şi de la Vama, dar şi de a merge la festivalurile dedicate oului încondeiat, la şcolile de încondeiat ouă şi la expoziţiile de desene care se aplică pe ou.
“Spuneau colegii din Ucraina, din Lvov, că ar vrea să intrăm într-un parteneriat, pentru că şi civilizaţia huţulă are mult de spus şi această civilizaţie se găseşte şi în România şi în Ucraina şi în Polonia şi în Slovacia”, a precizat Flutur.
La rândul său, primarul Sucevei, Ion Lungu, a felicitat conducerea Muzeului Bucovinei pentru iniţiativa organizării acestei expoziţii deosebite, care a fost deschisă în apropierea Sărbătorilor Pascale.
“Oul rămâne simbolul Paştelui şi indiferent cât am progresat sau a progresat arta gastronomică, închipuiţi-vă că fără ouă nu se pot face Sărbătorile Pascale, aşa că merită să vorbim despre ou şi să-l cinstim ca atare”, a spus Lungu.
Şeful Serviciului Relaţii Publice-Evenimente Muzeale din cadrul Muzeului Bucovinei, artistul plastic George Ostafi a făcut o prezentare a pieselor expoziţiei “Oul de Paşte, de la cult la artă” şi a vorbit despre tehnicile în care au fost decorate, despre materialele utilizate pentru realizarea acestora, dar şi despre încondeierea ouălor prin tehnica batic, utilizată în Bucovina.
(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de
