Suceava și Rădăuți gazdele primei ediţii a Festivalului care marchează Ziua Limbii şi a Teatrului Idiş.Aurel Vainer: ”Idiş este o limbă de comunicare mai specială, a durerilor şi a bucuriilor”. Gheorghe Flutur: “Bucovina ar fi fost mai săracă fără civilizaţia evreiască”

Ziua Limbii şi a Teatrului idiş se sărbătoreşte pentru prima dată în România, iar la Suceava şi Rădăuţi, pe parcursul a două zile, sunt organizate cu acest prilej mai multe manifestări ce includ conferinţe, vernisarea unor expoziţii, lansări de carte, vizionări de filme, lecturi, concerte şi spectacole de teatru.

Deschiderea oficială a primei ediţii a Festivalului care marchează Ziua Limbii şi a Teatrului Idiş, a avut loc marţi, la Muzeul de Istorie din Suceava, iar printre participanţi s-au numărat preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, dr. Aurel Vainer, rabinul şef Rafael Schaffer, secretarul general al FCER, Robert Schor, preşedintele Comunităţii Evreilor Suceava, Sorin Golda, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul Sucevei, Ion Lungu, prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, directorul Muzeului Bucovinei, rectorul interimar al Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, Mihai Dimian, parlamentari suceveni, şeful ISU Suceava, Ion Burlui, invitaţi din Israel, cadre didactice universitare sucevene, precum şi membri ai Comunităţii evreieşti din Suceava, dar şi reprezentanţi ai altor minorităţi din judeţul Suceava.

Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a declarat că instituţia este onorată să găzduiască o serie de evenimente din programul manifestărilor organizate de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România pentru marcarea Zilei Limbii şi a Teatrului Idiş.

Secretarul general al FCER, Robert Schor, a declarat că prima ediţie a Festivalului dedicat Zilei Limbii şi a Teatrului Idiş este al doilea mare eveniment organizat de FCER la Muzeul Bucovinei din Suceava în mai puţin de doi ani, amintind că în toamna anului 2016, când au fost organizate manifestări de comemorare a victimelor deportării în Transnistria,  o mare parte dintre evenimente au fost găzduite de Muzeul de Istorie din Suceava.

El a citit mesajul reprezentantului minorităţii ebraice în Parlamentul României, deputatul Silviu Vexler, transmis participanţilor la evenimentele din Suceava şi Rădăuţi, cel care a fost iniţiatorul proiectului de lege privind instituirea, pe 30 mai, a Zilei Limbii şi Teatrului Idiş.

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, dr. Aurel Vainer,  a mulţumit autorităţilor locale şi judeţene pentru sprijinul acordat în organizarea la Suceava şi Rădăuţi a manifestărilor dedicate marcării Zilei Limbii şi a Teatrului Idiş.

Vainer a propus autorităţilor locale şi judeţene ca Festivalul dedicat Limbii şi Teatrului Idiş să fie organizat an de an , pentru “sărbătorirea istoriei, culturii şi limbii idiş”.

„Limba idiş s-a născut în urmă cu peste 1000 de ani, o vorbeau evreii de factură aşkenază. Există evrei de rit aşkenaz şi evrei de rit spaniol sau sefard. Ori noi, aşkenazii, care suntem din Europa Centrală şi de Răsărit sau din marea Rusie, vorbim idiş. Evreii, aşezându-se în diferite locuri, au adus cu ei şi o limbă proprie”, a explicat Vainer arătând că evreii din diaspora, respectiv cei de rit aşkenaz, au vorbit idiş, iar cei de rit safard au vorbit “ladino”.

El a subliniat că idiş este nu numai o limbă de comunicare, iar cu ajutorul ei s-au creat o cultură şi o civilizaţie idiş.

“Ea s-a dezvoltat mai ales în micile târguri evreieşti, în orăşele, acolo unde era o întreagă viaţă evreiască”, a spus Vainer care a arătat că nu întâmplător în România, la Iaşi, s-a născut primul teatru idiş stabil “Goldfaden”.

Preşedintele FCER a amintit de primii 10 ani ai copilăriei petrecuţi în localitatea botoşăneană Ştefăneşti, unde se vorbea idiş în mod curent, iar “toate sărbătorile, poveştile şi bancurile erau în limba idiş şi lumea se înveselea în idiş” adăugând că, în acelaşi timp, idiş-ul a fost o “limbă de comunicare mai specială, a durerilor şi a bucuriilor”.

“Se spune că idiş-ul are nuanţe intraductibile şi cine înţelege ceea ce nu se poate traduce trăieşte un moment de mare satisfacţie”, a mai spus Vainer.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că este bucuros că judeţul Suceava găzduieşte prima ediţie a manifestărilor dedicate Zilei Limbii şi Teatrului idiş, mulţumind, totodată, preşedintelui FCER, Aurel Vainer şi secretarului general al FCER, Robert Schor, că au ales Suceava şi Rădăuţiul pentru desfăşurarea acestor evenimente.

El a arătat că în cadrul festivalului, personalităţi marcante ale culturii vor susţine la Suceava şi la Rădăuţi conferinţe despre istoria, limba, muzica şi teatrul idiş.

“Mie nu-mi rămâne decât să exprim recunoştinţă minorităţii evreieşti pentru aportul uriaş adus la dezvoltarea economică, culturală, socială, aici, în Bucovina, şi în România. Asta trebuie să o spunem, pentru că este o realitate”, a spus Flutur subliniind că “Bucovina ar fi fost mai săracă fără civilizaţia evreiască”.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a acordat, în semn de respect şi recunoştinţă, distincţia “Meritul Bucovinei” preşedintelui FCER, dr. Aurel Vainer, rabinului şef Rafael Schaffer şi secretarului general al FCER, Robert Schor.

La rândul său, preşedintele FCER, Aurel Vainer a acordat directorului Muzeului Bucovinei, Emil Constantin Ursu şi prefectului de Suceava, Mirela Adomnicăi, medalia de onoare “Prieten al Comunităţilor Evreieşti din România”, iar preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur şi primarului Sucevei, Ion Lungu, le-au fost acordate medalia de argint “Ellie Wiesel”.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a declarat că municipalitatea are o relaţie bună cu comunitatea evreiască, aşa cum are o relaţie bună cu toate celelalte comunităţi etnice din municipiul Suceava.

El a spus că Sinagoga Gah din Suceava este cea mai veche clădire atestată din municipiul Suceava, iar Teatrul municipal “Matei Vişniec” Suceava este partener în organizarea acestor evenimente dedicate Zilei Limbii şi Teatrului Idiş.

Prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, a declarat că organizarea la Suceava a manifestărilor prilejuite de Ziua Limbii şi a Teatrului Idiş este firească în condiţiile în care Comunitatea Evreilor din Suceava este una dintre cele mai vechi comunităţi care, deşi mai puţin numeroasă în prezent, este foarte activă, iar datorită membrilor comunităţii, tradiţiile, valorile spirituale şi culturale ale minorităţii ebraice sunt păstrate şi duse mai departe.

Rectorul USV, prof.univ.dr. Mihai Dimian, a declarat că USV este partener al primei ediţii a festivalului dedicat Zilei Limbii şi a Teatrului Idiş, iar profesori ai universităţii, Rodica Nagy şi Ovidiu Morar, participă activ la aceste eveniment.

„Sunt sigur că sunt mai multe evenimente care ar putea fi organizate cu sprijinul Universităţii pentru promovarea acestei culturi. Pe de altă parte, vreau să spun că misiunea universităţii, pe lângă educaţie şi cercetare, misiune pe care ne-am stabilit-o singuri, este aceea de a conserva şi favoriza diversitatea culturală şi de a consolida legăturile cu românii de pretutindeni”, a spus Dimian subliniind că amintirea trecutului este importantă, la fel ca şi construirea viitorului, de aceea ar fi poate de dorit ca şi românii din Israel să revină în ţară să-şi redeschidă afaceri în România sau să investească aici.

El a spus că în Luna Diasporei ar trebui să fie încurajaţi românii din Israel să revină în locurile natale şi să-şi cunoască rădăcinile, nu numai vizitând cimitirele, ci şi şcolile în care au învăţat sau casele în care au locuit.

“Cred că o parte a acestui program ar trebui dedicată acestor oameni”, a mai spus Dimian.

Preşedintele Comunităţii Evreilor din Suceava, profesorul Sorin Golda, a declarat că această comunitate deşi este mică, nu trăieşte doar din istorie, ci trăieşte şi în actualitate, fiind implicată activ în organizarea unor diverse evenimente culturale ce au ca scop păstrarea, în continuare, a spiritului evreiesc, pentru că amprenta lor în economie, în cultură este remarcabilă.

El a mulţumit preşedintelui FCER, Aurel Vainer, pentru că s-a gândit că “Bucovina merită să fie începutul acestui festival” dedicat Zilei Limbii şi a Teatrului Idiş.

(Liliana Bujdei)