Intră acum și în grupul de
Lectoratul de română al USV și Centrul de Studii Românești, ambele din cadrul Universității Naționale „Yurii Fedkovici” din Cernăuți, au organizat, vineri, cea de-a treia ediție a mesei rotunde internaționale „Eminescu în limbile lumii. Traduceri, receptare critică și academică”. Evenimentul s-a desfășurat în Salonul Verde al universității cernăuțene și a adunat participanți și un public variat de specialiști, traducători, studenți, cadre didactice și jurnaliști proveniți din trei țări, anunță USV printr-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, în deschiderea evenimentului, Gina Puică, lector de română la Cernăuți, a subliniat importanța studierii efective a receptării lui Eminescu în diversele limbi ale lumii, a ilustrării concrete a universalității sale prin cercetări serioase și necesitatea depășirii demagogiei și a festivismului gol asociate adesea cu figura poetului. De la o ediție la alta a mesei rotunde, a accentuat Gina Puică, sunt prezentate, de către specialiștii prezenți în cadrul mesei rotunde de la Cernăuți, tot mai numeroase, diverse și aprofundate studii despre traduceri și alte aspecte ale receptării eminesciene. Liubov Melnychuk, directoarea Centrului de Studii Românești al Universității din Cernăuți, a salutat această inițiativă, care se alătură armonios celorlalte activități ale instituției pe care o conduce. La rândul său, Ionel Ivan, ministru-consilier, adjunctul șefului misiunii diplomatice a României la Cernăuți, i-a felicitat pe organizatori pentru această acțiune de diplomație culturală dintre Ucraina și România, reliefând importanța recunoașterii valorilor culturale într-o societate sănătoasă.
Comunicările științifice din cadrul ediției din acest an a mesei rotunde au fost consacrate cu precădere spațiilor de limbă maghiară și germană. Mihaela Bucin, șefa Catedrei de Filologie română a Facultăţii Pedagogice Juhász Gyula de la Universitatea din Szeged (Ungaria), a prezentat orașul Budapesta ca fiind unul din polii esențiali ai debutului lui Eminescu, alături de Cernăuți. Cum se știe, în 1866, poetul român a trimis, de la Cernăuți către revista Familia de la Pesta, prima sa poezie („De-aș avea”) ce va publicată sub semnătura „Mihai Eminescu”. „De ce nu-mi vii” este cea mai tradusă poezia eminesciană în maghiară (22 de versiuni cunoscute). Raluca Dimian, lector dr. la Departamentul de Limbi și Literaturi străine al USV, a prezentat o comunicare despre traducătorii, comentatorii și antologatorii în limba germană ai liricii eminesciene, aplecându-se cu mai multă atenție asupra portretelor câtorva dintre aceștia (Konrad Richter, Carmen Sylva, Alfred Margul-Sperber, Georg Scherb).
În cadrul secțiunii „Confesiuni” a acestei mese rotunde consacrate receptării în lume a lui Eminescu, Veronika Hrytsku, conf. univ. dr. la Catedra de Geografie Economică și Managementul Mediului a Universității Naționale „Yurii Fedkovici”, etnică româncă din regiunea Cernăuți, a vorbit despre contactul său cu unele poeme eminesciene, inițial nemijlocit de carte, ci oferit de cultura orală din mediul familial („Cum am descoperit poezia lui Eminescu înainte de a ști cine este Eminescu”), contact ulterior prelungit sub semnul aceleiași fascinații de întâlnirea cu cărțile de poezie și proză ale lui Eminescu.
Co-traducător în ucraineană, alături de Vitalii Kolody, al poemului „Luceafărul”, poetul Mircea Lutic a vorbit apoi despre etica traducătorului față de limba din care traduce și față de limba în care traduce, despre riscurile meseriei de traducător, despre comuniunea dintre culturi prilejuită de actul de traducere și de rezultatul acestuia, și despre colaborarea sa privilegiată cu Vitalii Kolody („unul dintre noi începea un gând, celălalt îl încheia”).
Spre final, înainte de bilanțul celei de-a treia ediții a acestui eveniment cultural, cursanți ai Lectoratului de română de la Cernăuți (în special Halyna Semen, conf. univ. dr. la Catedra de limbă engleză a universității cernăuțene) au recitat poeme eminesciene în română, ucraineană și rusă.
Intră acum și în grupul de
