Manifestări prilejuite de Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România, organizate, marţi, la Sinanoga Gah şi la Muzeul Bucovinei din Suceava. În Suceava mai sunt doar cinci supraviețuitori ai deportărilor din Transnistria

Manifestări prilejuite de Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România au fost organizate la Sinagoga Gah şi la Muzeul Bucovinei din Suceava, în cadrul cărora liceeni suceveni au aflat despre semnificaţia zilei de 9 octombrie, dată la care, în anul 1941, a început deportarea forţată în Transnistria a evreilor din Bucovina.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava, profesorul Sorin Golda, a declarat, marţi, că acesta este al doilea an în care la Sinagoga Gah din Suceava se organizează Ziua Porţilor Deschise, în special pentru elevi, în data de 9 octombrie.

“Ideea de bază a manifestării Ziua Porţilor Deschise la Sinagoga Gah este în primul rând adresată elevilor, pentru ei sunt cei care ar trebui să cunoască semnificaţia acestei zile, iar Suceava, din păcate, a fost începutul Holocaustului oficial din România”, a spus Golda.

La manifestarea organizată la Sinagoga Gah din Suceava au participat elevi ai Colegiului Naţional “Ştefan cel Mare” Suceava şi ai Colegiului de Artă “Ciprian Porumbescu” din Suceava, însoţiţi de profesorii de istorie Bogdan Dranca şi Liliana Bilan.

Elevii au aflat de la profesorul Sorin Golda despre semnificaţia zilei de 9 octombrie, când în anul 1941, la ordinul mareşalului Ion Antonescu, a început deportarea forţată a populaţiei evreieşti în Transnistria, dar şi despre istoria evreilor din Suceava arătând că, potrivit unor documente, primii evrei au venit în această zonă în secolele XIII-XIV, pe filiera Turcia, iar în secolele XVIII- XIX, evreii reprezentau aproximativ 27-30 la sută din populaţia Sucevei, în timp ce la mijlocul secolului XIX- începutul secolului XX, aici exista o viaţă comunitară foarte puternică, în acea perioadă funcţionau o şcoală evreiască, un spital, precum şi 6 sinagogi, inclusiv un templu situat în zona centrală, în locul actualei esplanade a oraşului.

El le-a vorbit tinerilor şi despre primarul român al Cernăuţiului, Traian Popovici, care s-a opus politicii promovate de mareșalul Ion Antonescu, salvând de la deportare 20.000 de evrei, ce ar fi putut “plăti cu viaţa” pentru gestul său umanitar arătând că statul Israel l-a răsplătit pentru faptele sale eroice cu titlul, medalia și diploma de „Drept între popoare”.

Profesorul Sorin Golda a spus că, în prezent, în Suceava mai sunt doar cinci supraviețuitori ai deportărilor din Transnistria, subliniind că printre cei care au trăit experienţa traumatizantă a deportării în lagărele transnistrene se numără și cunoscutul scriitor Norman Manea.

Președintele Comunității Evreiești din Suceava a amintit şi despre acțiunea de comemorare a 75 de ani de la deportarea în Transnistria când, la iniţiativa Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi cu sprijinul primăriilor şi al Consiliului Judeţean Suceava, au fost amplasate plăci comemorative în gările din Burdujeni-Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți și Vatra Dornei, de unde evreii care trăiau în aceste localităţi au fost deportaţi forţat fiind urcaţi în trenuri de marfă spre Transnistria.

„Vreau să laud, pentru mine a fost o surpriză deosebită, că în gara Burdujeni a existat şi există şi acum o coroană în dreptul acelei plăci comemorative, un semn de adevărat respect din partea Sucevei. La fel există şi în gările din Câmpulung Moldovenesc și Gura Humorului, în memoria celor care au avut de suferit atunci”, a subliniat președintele Comunităţii Evreieşti din Suceava, Sorin Golda.

Profesorul de istorie Liliana Bilan de la Colegiul de Artă “Ciprian Porumbescu” Suceava a declarat că elevii unei clase a IX-a de la acest colegiu au vizitat Sinagoga Gah din Suceava cu ocazia comemorării Holocaustului.

Ea a spus că elevii au intrat pentru prima oară în Sinagoga din Suceava şi că au fost interesaţi să afle despre simbolistica elementelor din interior, despre câţi evrei mai trăiesc în prezent în Suceava, dar şi despre semnificaţia zilei de 9 octombrie 1941.

Tot în data de 9 octombrie, la Muzeul de Istorie din Suceava a avut loc o conferinţă susținută de profesorul Sorin Golda, la care au participat elevi ai Colegiului Naţional “Mihai Eminescu” din Suceava, însoţiţi de profesorul lor de istorie, Rodica Cozaciuc, membri ai Comunităţii Evreieşti din Suceava, dar şi alţi suceveni.

Profesorul Sorin Golda a amintit că, de zece ani, Comunitatea Evreiască din Suceava împreună cu Muzeul Bucovinei, încearcă prin acţiunile organizate cu prilejul Zilei Naţionale a Comemorării Victimelor Holocaustului să readucă în memoria sucevenilor un eveniment tragic, petrecut în urmă cu 77 de ani, respectiv deportarea evreilor în Transnistria, pentru ca victimele deportării să nu fie uitate, iar astfel de fapte să nu se mai repete.

El le-a transmis tinerilor să comunice mai mult unii cu alţii, chiar dacă ne aflăm în era tehnologiei, să înveţe şi să citească mai mult subliniind că, de-a lungul istoriei, ceea ce a ţinut unit poporul evreu a fost “dragostea de carte”.

“Încercaţi să vorbiţi între voi, lăsaţi telefonul, este mult, mult mai eficient”, a spus Golda.

Muzeograful Cristina Slavic, din cadrul Muzeului Bucovinei, a realizat o scurtă prezentare a filmului “Grădina speranţei”, despre povestea unei familii de polonezi care a salvat peste 300 de evrei, dar şi a expoziţiei „Samaritenii din Markowa”, pregătită în limba română din inițiativa Institutului Polonez din București, ce ilustrează în imagini tragicul destin al membrilor familiei poloneze Viktoria şi Jozef Ulma din Markowa-Polonia, care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au salvat evrei de la moarte, iar în data de 24 martie 1944, în urma unui denunţ,  întreaga familie Ulma, dar şi cele două familii de evrei pe care le adăpostiseră au fost ucise de către ocupanții germani.

(Liliana Bujdei)