Intră acum și în grupul de
Secţia de artă „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei organizează miercuri, la ora 13:00, o manifestare de artă şi suflet, la comemorarea a 45 de ani de la plecarea la cele veşnice a marelui artist George baron Lovendal, supranumit Pictorul Bucovinei.
Ilustru descendent al unei familii de aristocraţi de origine danezo-norvegiană, pictorul George baron Lovendal s-a născut la Sankt-Petersburg, în 10 mai 1897. Datorită revoluţiei bolşevice din Rusia anului 1918, Lovendal s-a refugiat, împreună cu familia sa, la Chişinău, unde a lucrat la Teatrul Buff, între anii 1918-1922 şi apoi la Bucureşti (1922-1926). În perioada 1926-1937, el a desfăşurat o activitate culturală de excepţie la Cernăuţi, timp de 19 ani fiind directorul artistic al Teatrului Naţional din fosta capitală a Bucovinei. Pictor, poet, povestitor, actor, dansator, mim, balerin, regizor, pictor scenograf, acrobat şi maestru de balet, Lovendal a fost cea mai fascinantă şi complexă personalitate culturală din Bucovina interbelică. A fost numit „pictorul Bucovinei”, fiind creatorul celei mai cuprinzătoare tipologii artistice a ţăranului român, operă realizată în timpul peregrinărilor sale prin satele mângâiate de frumoasele obcini.
Inspirat de patosul şi tuşele vibrante ale expresioniştilor nordici, Lovendal a pus accentul pe trăsăturile particulare care individualizează un personaj, pe scoaterea în lumină a legendei sale personale. Fiecare portret al său este o poveste alcătuită din hieroglifele stranii ale chipului şi din magica lumină a ochilor, în care se concentrează parcă întreg universul. Baronul Lovendal nu a pictat chipuri umane, ci poveşti esenţiale, arhetipuri ale umanităţii, spre a ne reaminti că Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu. Este autorul unui portret de tânără ţărancă, Ana Maximeţ, din satul Mahala de lângă Cernăuţi, pictat în ianuarie 1937, al cărei chip enigmatic rivaliza cu celebra Mona Lisa, aşa cum au scris criticii de artă ai vremii. Supranumit „Madona Bucovinei”, acest tablou a ars, din nefericire, la Koln, în anul 1942. Expusă, în 1937, în vitrina magazinului de muzică „Orfeu” din Bucureşti, „Madona Bucovinei” a perturbat circulaţia de pe Calea Victoriei, datorită mulţimii de curioşi care doreau să o vadă, fapt pentru care Lovendal a fost chemat la Poliţie, fiind ameninţat că va fi amendat, dacă nu-şi retrage tabloul din vitrină.
Despre bibliografia baronului mai putem spune că apare ca actor şi balerin, la vârsta de 18 ani, pe scena Teatrului Imperial din Sankt-Petersburg, unde exigenţele erau de nivel european, alături de dansatori celebri, precum Nijinski şi alţii. A fost unul dintre pionierii artei scenografice din România, fiind creatorul primei scene glisante la Teatrul Naţional din Cernăuţi, în 1926. A pus în scenă, tot la Teatrul din Cernăuţi, prima piesă science-fiction din România, „R.U.R.” de Karel Capek, la scurt timp de la premiera sa mondială la Praga. Între anii 1918-1945, George baron Lovendal a fost scenograf la numeroase teatre din ţară, fiind unul dintre promotorii teatrului de avangardă. A realizat decoruri pentru circa 200 de piese de teatru, lucrând, de obicei singur, fără nici un ajutor. A pictat decoruri, timp de 118 ore, fără întrerupere, în anul 1934, la Teatrul Naţional al Banatului, când a pus în scenă opereta „Ţara Surâsului” de Franz Lehar. În stagiunea 1929-1930 a stabilit un alt record, încă nedepăşit până în prezent, realizând personal decorurile pentru 38 de piese de teatru, la toate grupurile etnice din Cernăuţi, care aveau o viaţă culturală extrem de bogată. În 1923 a câştigat Concursul Naţional de Arhitectură cu un proiect pentru Primăria municipiului Bucureşti, dar, fiindcă nu făcea parte din Uniunea Arhitecţilor, rezultatele concursului au fost anulate după aflarea numelui câştigătorului. A fost şi un apreciat pictor monumentalist, fiind realizatorul renumitei fresce de la Pavilionul Expoziţional Bucureşti, din anul 1938, precum şi autorul primelor fresce murale în stil cubist, în barul „Astoria” din Cernăuţi, în 1932. După socotelile unor specialişti, George baron Lovendal pictase, până în anul 1946, peste 100.000 de metri pătraţi.
Cărturarul bucovinean Emil Satco, de la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, i-a dedicat un studiu în cartea „Arta în Bucovina”, publicată în 1984.
Intră acum și în grupul de
