Intră acum și în grupul de
Muzeul Bucovinei și Muzeul Național Liechtenstein din Vaduz anunță că va vernisa, în data de 31 mai, expoziția de Artă tibetană, colecția Heinrich Harrer, la Muzeul de Istorie, sala de expoziții temporare POD.
Reamintim că în octombrie 2016, între Muzeul Bucovinei din Suceava și Muzeul Național Liechtenstein din Vaduz, a început un parteneriat finanțat din granturile SEE și granturile norvegiene Să ne cunoaștem muzeele – schimb de experiență și bune practici, în cadrul căruia s-au organizat mai multe expoziții la Muzeul Bucovinei, printre care una cu ouă de Paște, una cu fotografii ale unor personalități marcante, realizate de Oliver Mark și o expoziție despre viața din mănăstirile din Bucovina, ale cărei fotografii au fost realizate tot de către Oliver Mark.
Expoziția Artă tibetană, colecția Heinrich Harrer este dedicată colecției lui Heinrich Harer care, după al doilea război mondial a trăit mult timp în Liechtenstein. Colecția acestuia a fost cumpărată de către principatul Liechtenstein și astfel a ajuns la Muzeul Național Liechtenstein.
Heinrich Harrer a fost o persoană controversată din cauza apropierii sale de organizațiile național-socialiste. A fost unul din cei patru alpiniști care au escaladat pentru prima dată Peretele Nordic al muntelui Eiger din Elveția. Între 21 și 24 iulie 1938, alături de Anderl Heckmair, Fritz Kasparek și Ludwig Vörg a realizat prima escaladare remarcabilă a acestui versant. Pentru aceasta au fost întâmpinați apoi de Adolf Hitler și fiecare a primit câte o fotografie cu o dedicație personală. Pe atunci, ca și astăzi, escaladarea Peretelui Nordic era, pentru alpiniști, una din cele mai mari provocări, dar și un foarte mare risc. Așa au murit, de exemplu, în iulie 1936 patru alpiniști germani și austrieci renumiți. De asemenea în 1937 a murit un alpinist german, iar un altul a fost grav rănit. În total au murit cel puțin 70 de alpiniști în încercarea de a escalada Peretele Nordic al muntelui Eiger.
Această primă cucerire l-a făcut pe Heinrich Harrer celebru și l-a ajutat să întreprindă, în anul 1939, împreună cu o echipă de alpiniști, o expediție de explorare a muntelui Nanga Parbat din regiunea Kashmir, care pe atunci aparținea Indiei Britanice.
Alpiniștii germani și austrieci se întorceau în Europa, când a izbucnit al doilea război mondial. După mai multe încercări, la 17 mai 1944, Heinrich Harrer a reușit să ajungă pentru prima dată în Tibet, iar în urma mai multor drumeții aventuroase, la 15 ianuarie 1946, Heinrich Harrer a reușit să intre în orașul Lhasa, interzis străinilor.
A rămas până în martie 1951 în Tibetul feudal și teocratic cu puternice influențe medievale, în care majoritatea oamenilor erau iobagi.
Din 1948 Heinrich Harrer i-a predat lui Dalai Lama engleză, geografie și matematică.
Timpul petrecut în Tibet l-a descris în cartea autobiografică ”Șapte ani în Tibet”, care a fost tradusă în peste 50 de limbi, iar în 1997 a fost transpusă într-un film cu același titlu la Hollywood, în care rolul egocentricului Heinrich Harrer a fost jucat de Brad Pitt.
Din 1952 Heinrich Harrer a trăit aproape pentru tot restul vieții în Liechtenstein. De acolo a organizat 20 de expediții foarte dificile și a realizat peste 40 de filme documentare despre Oceania, Amazonas, munții Anzi, Africa Centrală, Africa de Sud și Africa de Sud-Est.
Dorința sa de a se apropia de lucrurile originare simple, l-a condus la afirmația din interviul dat pentru revista Spiegel în 1997: „Cea mai mare greșeală a europenilor și a americanilor este aceea că aceștia călătoresc ca turiști prin întreaga lume și cred că, morala și etica noastră sunt singurele care contează.“
Dragostea lui pentru Asia și pentru budism a dus la realizarea unei mari colecții de artă asiatică, păstrată parțial în Muzeul Național Liechtenstein.
În cadrul expoziției sunt prezentate piese importante din această colecție.
Intră acum și în grupul de
