Intră acum și în grupul de
La aniversarea a 116 ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Rurale, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Suceava efectuează o serie de activităţi desfăşurate în ziua de 1 septembrie a.c., la sediul inspectoratului unde va avea loc şi un simpozion dedicat Zilei Jandarmeriei Rurale. Potrivit purtătorului de cuvânt al IJJ Suceava, căpitan Bogdan Cornaci, în cadrul manifestării vor fi prezentate expuneri privind trecutul şi rolul structurilor rurale de jandarmi, iar preotul unităţii va oficia un Te-Deum în memoria jandarmilor căzuţi la datorie.
„Înfiinţarea unei instituţii stabile, autoritare şi eficiente pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice şi pentru respectarea legilor în mediul rural, a constituit o preocupare importantă a conducerii politice şi militare a României către sfârşitul secolului al XIX-lea. Dacă la 3 aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat actul care a pus bazele legale de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei Române, instituţia s-a extins, în timp dobândind noi atribuţii datorită nevoii de ordine şi credibilităţii pe care a căpătat-o în rândul populaţiei.
Deoarece structurile specializate existente în anul 1893 nu făceau faţă situaţiei complexe de pe teren, guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu prezintă Parlamentului Proiectul Legii asupra Gendarmeriei Rurale, proiect adoptat şi promulgat prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893. Publicată în Monitorul Oficial din 1 septembrie 1893, legea statuta: „Se instituie pentru toată întinderea regatului un corp de Gendarmerie rurală menit a veghea în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinei şi la executarea legilor. Îndeosebi, Gendarmeria este însărcinată cu paza căilor de comunicaţie. O supraveghere neîntreruptă şi o acţiune preventivă constituie esenţa serviciului său.”
După votarea acestei legi, pentru un timp vor coexista două structuri de jandarmerie: o jandarmerie a armatei, existentă încă din 1864, organizată pe escadroane de jandarmi şi companii de jandarmi pedeştri, făcând parte din armata permanentă, subordonată nemijlocit Ministerului de Război şi folosită în Bucureşti şi în marile oraşe; o jandarmerie rurală, organizată pe companii, câte o companie în fiecare judeţ, subordonată Ministerului de Interne şi pusă la dispoziţia prefecţilor, subprefecţilor şi primarilor, pentru asigurarea serviciului administrativ în mediul rural”, se precizează într-un comunicat al IJJ Suceava.
Companiile de jandarmi erau subdivizate în secţii de jandarmi (la plăşi), iar secţiile în posturi de jandarmi (la sate), încadrate fiecare cu subofiţeri şi trupă. Pe raza unui judeţ, numărul de secţii şi posturi de jandarmi oscila în raport de mărimea judeţului, numărul de comune, densitatea populaţiei şi puterea economică.
În ceea ce priveşte judeţul Suceava, cu şase plăşi şi o reşedinţă de judeţ, legea stabilea pentru început un număr de 31 de călăreţi (3 sergenţi majori plutonieri, 7 sergenţi şefi de staţiuni şi 21 gendarmi) şi 4 gendarmi pedeştri (1 sergent şi 3 gendarmi), numărul acestora fiind mărit prin actele normative emise ulterior.
Recrutarea jandarmilor se făcea, pentru ofiţeri, din cadrele active ale armatei sau din rezervă, din toate armele, dar în special din cavalerie, precum şi dintre licenţiaţii în drept sau cu multiple cunoştinţe juridice. Militarii jandarmi erau recrutaţi numai dintre cei care aveau cunoştinţă de carte, minimum 3 clase, vârsta între 24 şi 40 de ani, ştiau să scrie şi să socotească şi aveau o înălţime de minim 1,65 m şi o înfăţişare plăcută. Jandarmii urmau ca, după o pregătire specială, să îndeplinească atribuţii de agenţi sau ofiţeri de poliţie judiciară.
Corp militar de elită, Jandarmeria Rurală a fost prezentă în toate marile evenimente sociale, economice, politice şi militare cunoscute în România, aducându-şi o importantă contribuţie la luptele duse de poporul român în Războiul Balcanic şi în cele 2 războaie mondiale. Astfel, în timpul Războiului Balcanic din 1913, din cei 6865 de jandarmi rurali mobilizaţi, au încadrat armata operativă un număr de 1138, aceştia remarcându-se pe câmpul de luptă printr-o foarte bună pregătire şi o disciplină exemplară. Din zona Bucovinei, un număr de 38 de jandarmi rurali au fost repartizaţi la marile unităţi operative în cadrul detaşamentelor de poliţie, iar alţi 218 au fost repartizaţi pentru întărirea serviciului intern din judeţ.
După mobilizarea din 14.08.1916, Jandarmeria rurală, care avea un efectiv de 9000 de militari, a participat cu aproximativ 30% din acesta la asigurarea mobilizării şi a concentrării contingentelor chemate sub drapel şi a asigurat poliţia frontului, paza şi apărarea punctelor de comandă şi deplasarea coloanelor. Un număr de 40 de jandarmi din cadrul companiei din Suceava au fost repartizaţi la marile unităţi operative în cadrul detaşamentelor de poliţie, iar alţi 244 au îndeplinit misiuni specifice serviciului intern din judeţ.
În anul 1939, Regimentul 10 Jandarmi Suceava avea în compunere 7 legiuni: Cernăuţi, Storojineţ, Rădăuţi, Câmpulung, Suceava, Dorohoi şi Hotin. Ca urmare a unor reorganizări succesive, până în anul 1949, când formaţiunile teritoriale ale Jandarmeriei au trecut la Direcţia Generală a Miliţiei, pe teritoriul actual al judeţului Suceava au funcţionat subunităţi de jandarmerie rurală, astfel: în fostul judeţ Rădăuţi – sectoare şi secţii de jandarmi în localităţile Siret şi Vicovul de Sus şi posturi de jandarmi în 23 de comune; în vechiul judeţ Suceava – Legiunea de Jandarmi Suceava cu sectoare în 3 localităţi şi posturi în 17 comune; în judeţul Câmpulung funcţiona o legiune de jandarmi cu 4 sectoare şi 28 de posturi; în judeţul Baia este atestată o legiune de jandarmi cu 5 sectoare şi 29 de posturi.
Jandarmeria în mediul rural s-a reconturat începând cu luna august 2003, când s-au înfiinţat secţii de jandarmi, posturi şi grupe de supraveghere şi intervenţie. Astfel, la nivelul judeţului Suceava, atât prin subunităţile special constituite în mai multe comune, cât şi prin efectivele secţiilor de jandarmi şi ale structurilor mobile, jandarmii suceveni contribuie la asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică în localităţile rurale ale judeţului.
Intră acum și în grupul de
