Intră acum și în grupul de
Spectacolul Tragicomedia lui Don Cristóbal și a Rositei de Federico García Lorca, în regia lui Zalán Zakariás este o premieră națională absolută și va avea loc sâmbătă, 18 iulie 2020, la ora 19:00, în Parcul de agrement Tătărași.
Textul ce aparține reputatului dramaturg spaniol, este tradus pentru prima dată în limba română sub semnătura Laviniei Seiciuc, conf.univ.dr. la Catedra de Hispanistică a Facultății de Litere și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava.
Corina Grămoșteanu, renumit scenograf și Csiki Csaba, un compozitor foarte apreciat, sunt artiștii care fac parte din echipa de creație a spectacolului Tragicomedia lui Don Cristóbal și a Rositei – prima producție în aer liber a teatrului sucevean, în contextul noilor condiții impuse de pandemie.
Zalán Zakariás ne vorbește cu pasiune despre noul spectacol: „Tragicomedia lui Don Cristóbal și a Rositei este o poveste surreală, unde dragostea și lupta pentru voința liberă sunt două elemente foarte importante care înving toate obstacolele ce intervin pe parcurs în viața personajelor. De o adevărată candoare lirică, textul lui Federico García Lorca se bazează pe simplitate, fiind savurat în egală măsură de copii și de adulți. Textul lui García Lorca a fost scris inițial pentru teatru de păpuși, dar de-a lungul timpului a fost montat și în teatre pentru adulți. Și eu consider că acest text este valabil de la 5 ani până la 105 ani, adică, e pentru toată lumea. Textul are un lirism extraordinar și un limbaj foarte grotesc. Dar și un mesaj pentru fiecare dintre noi. Când problemele financiare apar în familie, tatăl Rositei ia o decizie: Căsătoria este soluția! Rosita se căsătorește cu Don Cristóbal, mafiotul dintre noi, pentru a salva onoarea familiei. Însă lupta împotriva opresiei aduce diferite complicații în poveste. L-am putea numi, de asemenea, un joc distorsionat dintre Romeo și Julieta, în care complotul animalic din poveștile pentru copii dobândește caracteristici umane.”
Absolvent al studiilor de regie din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” București(2006), Zalán Zakariás a debutat cu spectacolul de absolvire „Copiii soarelui”, de Maxim Gorki.
După terminarea facultății Zalán Zakariás a montat spectacolul „Și cu violoncelul cum facem”, text semnat de Matéi Vișniec, la Teatrul Tomcsa Sándor din Odorheiu Secuiesc. Spectacolul a fost premiat la Festivalul Comediei Românești (2010), iar în urma acestui fapt, tânărul regizor a fost felicitat de cunoscutul dramaturg printr-un email. Mai târziu, în 2018, regizorul Zalán Zakariás îl cunoaște pe dramaturgul Matéi Vișniec la premiera spectacolului „Migraaaanți sau prea suntem mulți în aceeași barcă”, moment în care debutează o colaborare deosebită și o prietenie frumoasă.
Zalán Zakariás a colaborat cu teatrul sucevean și în cadrul proiectului „Procesul comunismului prin teatru” – spectacol lectură desfășurat anul trecut în luna decembrie, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la căderea comunismului în România.
Dintre spectacolele montate de Zalán Zakariás amintim: Ioana D’arc la Opera Maghiară din Cluj (2013), Testosteron la Godot Café – Teatru (2014), Revizorul la Teatrul Tineretului Piatra Neamț (2017), Occident Express la Teatrul Szigligeti Oradea (2019), Cartoforii/Jucătorii de cărți la Teatrul Tamási Áron din Sfântu Gheorghe (2020).
În perioada 2017 – 2019, Zalán Zakariás a fost Director artistic la Teatrul Tomcsa Sándor din Odorheiu Secuiesc, iar în prezent este angajat ca regizor la Teatrul Tamási Áron din Sfântu Gheorghe.
„Eu cred în echipă, cred în actori. Îmi place să construiesc spectacole din actori, nu din viziuni, din lumini, imagini și toate efectele posibile… Da, eu zic că teatrul înseamnă actorul în primul rând. Eu cred în emoție, eu cred în om. Și cred că în universul nostru, în centrul atenției ar trebui să fie omul și toate lucrurile în legătură cu omul.” (Zalán Zakariás)
Muzician, pictor, poet și dramaturg spaniol, Federico García Lorca este, fără îndoială, unul dintre cei mai faimoși scriitori hispanici. Celebrul autor face parte din Generația lui 27 a literaturii spaniole și a fost apreciat ca fiind cel mai popular și influent scriitor spaniol din secolul XX. Așa-numita Generație a lui 27 a cuprins cei mai renumiți autori care au reprezentat mediul cultural din Spania în jurul anului 1927, în care s-au comemorat 300 de ani de la moartea poetului Luis de Góngora. Ca dramaturg, Federico García Lorca este considerat una dintre cele mai importante personalități ale teatrului spaniol din secolul XX.
Volumul „Poema del cante jondo” publicat în 1931 îl consacră pe García Lorca ca poet al sufletului andaluz și datorită inspirației folclorice, reprezintă lirica neopopularistă a Generației lui 27.
Creația dramatică a lui Lorca cuprinde mai multe categorii: farse, comedii „nereprezentabile” (conform autorului), tragedii și drame. Dintre farsele scrise între 1921 și 1928 se remarcă „La zapatera prodigiosa”, în care atmosfera andaluză ajută la intensificarea conflictului cervantesc între imaginație și realitate, precum și „Amor de don Perlimplín con Belisa en su jardín”. Dramele „nereprezentabile” „El público”-1930 și „Así que pasen cinco años” -1931 sunt considerate operele sale cele mai ermetice.
În 1933, după proclamarea Republicii, García Lorca și Eduardo Ugarte pun bazele companiei teatrale La Barraca, un gen de teatru ambulant, cu care au călătorit în toată Spania și au reușit să producă și să organizeze numeroase opere de teatru, de toate tipurile. La Baracca a produs și o trilogie a tragediilor apreciate ca fiind cele mai mari opere ale dramaturgului: „Bodas de Sangre” („Nunta însângerată”-1933), „Yerma” (1935) și „La casa de Bernarda Alba” (1936).
Federico García Lorca este poetul național al Spaniei și una dintre figurile de referință ale teatrului spaniol din secolul XX, creator al teatrului poetic. Poezia lorchiană a exercitat o influență semnificativă asupra liricii spaniole a secolului trecut, iar în onoarea faimosului autor a fost ridicată o statuie care îl reprezintă, cu ocazia comemorării nașterii sale, în 1998, în Plaza de Santa Ana din Madrid.
Regia artistică: Zalán Zakariás
Autor: Federico García Lorca
Traducere: Lavinia Seiciuc
Scenografie: Corina Grămoșteanu
Compozitor: Csiki Csaba
Regia tehnică: Sebastian Rațiu
Distribuție: Bogdan Amurăriței, Răzvan Bănuț, Horia Andrei Butnaru, Cristina Florea,
Diana Lazăr, Delu Lucaci, Alexandru Marin, Mîndru Cătălin Ştefan,
Cosmin Panaite, Clara Popadiuc.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile!
Intră acum și în grupul de
