Intră acum și în grupul de
Biblioteca USV organizează, în data de 10 iunie 2021, ora 11:00, în Sala de Lectură cu Publicații Economice și Inginerești (corp E), manifestarea Omul și Cartea. Invitatul special al acestei întâlniri de suflet este Profesorul universitar dr. Ion-Horia Bîrleanu, fost Decan al Facultății de Litere și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, cercetător, scriitor și publicist, întemeietor de Școală, Dascăl meritoriu.
S-a născut la data de 2 ianuarie 1945, în oraşul Panciu, jud. Vrancea, unde părinţii săi erau în evacuare din cauza războiului. În toamna aceluiaşi an, familia a revenit în satul Tătăruşi, jud. Iaşi, tatăl fiind profesor de limba şi literatura română şi director al aşa-numitului „Gimnaziu CFR” din Paşcani.
După clasele I-VII, urmate la Şcoala Tătăruşi, unde, în clasa I, a avut-o ca învăţătoare pe mama sa, iar în clasele V-VII, l-a avut ca profesor de limba română pe tatăl său, şi-a continuat studiile la Liceul „Roman Vodă” din oraşul Roman, jud. Neamţ, optând, în clasa a X-a, pentru profilul umanist.
Ca absolvent de liceu pasionat de universul limbii şi literaturii române, s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, la cursuri de zi cu durata de cinci ani. A absolvit facultatea în anul 1969, obţinând Diploma de licenţă pe specializarea unică „Limba şi literatura română”. În toamna aceluiaşi an, a fost repartizat ca profesor de limba şi literatura română la Şcoala Generală Roşcani (com. Trifeşti, jud. Iaşi), unde a fost numit în funcţia de director de şcoală, fiind singurul cadru didactic calificat. După nici un an de activitate în învăţământul gimnazial, în urma unui concurs, a fost încadrat ca documentarist ştiinţific în Colectivul de Dialectologie al fostului Centru de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor, astăzi Institutul de Filologie Română „A Philippide”, al Filialei Iaşi a Academiei Române, unde a promovat, în timp, în urma altor concursuri profesionale, având calitatea de dialectolog, cercetător ştiinţific şi apoi, după obţinerea titlului de doctor în filologie, de cercetător ştiinţific principal gradul III, II şi I – ultimul fiind şi cel mai înalt grad acordat în cercetarea ştiinţifică românească.
Din septembrie 1976, când institutele de cercetare ale Academiei Române au fost trecute în subordinea Ministerului Învăţământului, cercetătorul ştiinţific Ion-Horia Bîrleanu a devenit membru al Departamentului de Dialectologie din cadrul Centrului de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, urmând ca după Revoluţia din Decembrie 1989 să revină la Filiala Iaşi a Academiei Române. Atât în cadrul acesteia, cât şi în cadrul Universităţii, Ion-Horia Bîrleanu a desfăşurat activităţi de cercetare specifice colectivului de dialectologie, conforme cu Programul Naţional de Cercetare Fundamentală Prioritară, tema fiind Noul Atlas Lingvistic Român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina. Mai mult, ca urmare a experienţei sale, a fost cooptat şi în sfera activităţilor didactice ale Facultăţii de Filologie. Remarcăm în acest context faptul că, timp de aproape două decenii, pe lângă cursuri şi seminarii de dialectologie şi de gramatică istorică a limbii române, a desfăşurat şi activităţi de îndrumare în practica de specialitate şi în cercetarea ştiinţifică a studenţilor filologi ai Universităţii ieşene.
După Revoluţie a revenit la Academia Română, având, succesiv, calitatea de cercetător ştiinţific principal gradele III, II şi I în cadrul Departamentului de Dialectologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi, continuând activităţile de cercetare a graiurilor populare din Moldova şi Bucovina.
În anul 1995, în urma susţinerii publice, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, a tezei de doctorat cu titlul Graiurile din Valea Şomuzului Mare, Ion-Horia Bîrleanu a obţinut titlul de doctor în filologie. În anii următori a fost şi lector asociat al Universităţii ieşene, susţinând, în cadrul Catedrei de Limba Română, diverse activităţi didactice, inclusiv cursurile de Dialectologia limbii române şi Terminologia creştină de origine latină din limba română.
În anul 1998, în urma unui concurs, a devenit cadru didactic titular (iniţial cu gradul de conferenţiar universitar doctor, ulterior de profesor universitar doctor) la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, pe care a ales să o conducă, în calitate de decan, timp de două mandate. În anul universitar 2004-2005, prof. univ. dr. Ion-Horia Bîrleanu a obţinut dreptul de a coordona teze de doctorat pe domeniul specializării sale, înfiinţând la Universitatea „Ştefan cel Mare” primul IOSUD pe domeniul Filologie.
Remarcabilă în această activitate de antrenare a tinerilor în cercetarea ştiinţifică aplicată este preocuparea continuă pentru cercetarea fundamentală şi pentru realizarea unor monografii dialectale şi toponimice ale arealului lingvistic bucovinean şi nu numai. Sub îndrumarea sa, 23 de absolvenţi ai mai multor universităţi din România şi din Ucraina au devenit doctori în filologie, fiind astfel realizate şi o serie de dicţionare toponimice exhaustive ale unor bazine hidrografice din judeţul Suceava. În prezent, profesorul Ion-Horia Bîrleanu îndrumă un număr de şase doctoranzi, aflaţi în diferite stadii de cercetare, continuând, şi pe această cale, propriile preocupări, reflectate în volume cum ar fi Graiurile de pe Valea Şomuzului Mare, vol. I. Fonetica şi vol. al II-lea, Formarea numelor de localităţi. Se remarcă, ca de altfel şi în volumul Tradiţie şi tranziţie la est de Carpaţi, ataşamentul cercetătorului pentru arealul lingvistic, istoric şi etnografic al judeţului Suceava.
Cercetătorul şi lingvistul Ion-Horia Bîrleanu este însă şi autor sau coautor a 14 volume, unele publicate în Editura Academiei Române, precum şi a numeroase articole ştiinţifice sau de popularizare a ştiinţei, publicate în cărţi şi în reviste de lingvistică din ţară şi din străinătate ori în cotidienele locale din Iaşi şi Suceava. Mai mult, a participat la congrese, simpozioane, conferinţe, sesiuni, colocvii ştiinţifice de specialitate naţionale şi internaţionale, desfăşurate la Suceava, Iaşi, Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, Craiova, Chişinău şi Cernăuţi. Pe parcursul carierei sale, Ion-Horia Bîrleanu s-a implicat şi în activitatea unor organizaţii şi asociaţii profesionale, fiind membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România (1978) şi membru fondator al Societăţii Naţionale „Academia Mihăileană” (1991), al Societăţii Române de Onomastică (1993) şi al Societăţii Române de Dialectologie (1997).
Pentru toate aceste activităţi ştiinţifice şi didactice, pentru popularizarea intensă a rezultatelor cercetării ştiinţifice româneşti, dar mai ales „pentru abnegaţia şi devotamentul puse în slujba învăţământului românesc, pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea şi promovarea cercetării ştiinţifice din ţara noastră”, în semn de recunoaştere naţională, pe lângă diplomele şi brevetele acordate de unele asociaţii sau organizaţii cultural-ştiinţifice locale din Iaşi şi Suceava, Ion-Horia Bîrleanu a primit, prin Decretul nr. 1097 din 10 decembrie 2004, ordinul şi medalia „Meritul pentru Învăţământ” în grad de Ofiţer, prin Brevetul nr. 35, acordat de Preşedintele României.
Deţine, de asemenea, titlul de „Cetăţean de Onoare” al oraşului Panciu, jud. Vrancea şi al comunei Tătăruşi, jud. Iaşi.
Evenimentul va avea loc în prezența colegilor, prietenilor și familiei, cu respectarea condițiilor sanitare în vigoare.
Intră acum și în grupul de
