Intră acum și în grupul de
Artistul sucevean Constantin Severin va organiza săptămâna viitoare la București un eveniment special, respectiv vernisajul expoziției de pictură „Constantin Severin-Două decenii sub semnul expresionismului arhetipal” și lansarea cărții de poeme „Viețile Pictorilor”, publicată recent de editura „Eikon” din București.
Manifestarea este rezultatul unui parteneriat între Asociația Eudaimonia Europa și Muzeul Municipiului București și va avea loc miercuri, 30 martie a.c., ora 17 în sala de expoziții a Casei Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei nr. 151, o clădire veche a Muzeului Municipiului București cu multe reverberații simbolice, prin care curge sângele autentic al istoriei noastre.
Curatorul și organizatorul expoziției este doamna Adina Rențea, președintele Asociației Culturale pentru Sprijinirea Artelor Frumoase, iar la eveniment vor participa și vor avea intervenții dr. Adrian Majuru, managerul Muzeului Municipiului București, criticul de artă Marius Tița și editorul Valentin Ajder, directorul editurii „Eikon”.
Organizatorii au gândit o adevărată confluență a artelor (pictura, literatura și muzica) prin invitarea cunoscutului cvartet „Arpeggione”, care va susține un recital pentru publicul prezent la eveniment, o oază de lumină și un loc de refugiu pentru minte, inimă și suflet într-o perioadă întunecată a istoriei. Catalogul bilingv (română/engleză) al expoziției realizat de talentatul grafician/designer Valentin Averitai, cu texte semnate de Adina Rențea (curator și organizator), Helen Gørrill (istoric și critic de artă din Marea Britanie) și Toti O’Brien (muzician, scriitor și artist vizual din SUA) va fi distribuit gratuit la vernisaj.
Curatorul Adina Rențea face o descriere a expoziției, dar și o prezentare a artistului Constantin Severin fondator și reprezentant al expresionismului arhetipal:
„Ajuns într-un moment de relevare a concluziilor sale estetice, rezultat al unor cercetări de peste două decenii, materializate într-un număr impresionant de lucrări şi evenimente expoziţionale, în urma cărora a reuşit să-şi confirme sau să-şi restructureze, după caz, parte din ansamblul unui proiect vizual amplu şi deopotrivă riscant prin elitismul pe care acesta în mod deliberat îl presupune, Constantin Severin pictează cu o splendidă şi, totodată, complexă simplitate, cea venită din uitarea de sine!
Construcțiile sale plastice, al căror accent este pus pe simboluri, atât figurative, cât şi nonfigurative, pe schimbul dintre semnificațiile lor colective și private, cât și pe aproprierea de simboluri și imagini din arta unor maeştrii ai picturii universale, își au originea în esenţa fiinţei sale, în „sâmburele atemporal, aflat în consonanţă cu muzica sferelor”, aşa cum afirma artistul. Sensul existenţei, într-o metamorfoză a propriei expresii artistice!
Pentru a scrie un nou limbaj al artei, Constantin Severin se foloseşte de simboluri, linii, suprafeţe şi spaţii. Un limbaj realizat din concepte, sentimente, culori şi emoţii. Ca o călătorie în timp, pentru a descrie prezentul şi a proiecta viitorul cu simboluri ale trecutului!
O astfel de călătorie în universul său artistic, ne propune artistul, în acest început de primăvară. „Două decenii sub semnul Expresionismului Arhetipal, 2002-2022”, este titlul expoziţiei găzduite de Muzeul Municipiului Bucureşti, Casa Filipescu-Cesianu, una dintre puținele reședințe aristocratice ale Bucureștilor din La Belle Epoque. Rămasă fidelă proiectului inițial, reședința în care au locuit câteva familii importante din aristocrația românească, precum Iancu Filipescu și Maria Ghica Filipescu, adăposteşte acum unul dintre muzeele importante ale Capitalei.
Peste 30 de lucrări reprezentative din cele doua cicluri – Expresionsmul Arhetipal şi Quantum Figurative – care au făcut deja istorie în lumea internaţională a artei, constituie nucleul expoziţional.
Cunoscut în țară și în străinătate, nu numai ca pictor, ci şi ca scriitor, Constantin Severin este fondator și reprezentant al expresionismului arhetipal, un curent artistic extins și apreciat la scară mondială, pe care l-a fondat în Bucovina natală, în anul 2001.
Despre ce înseamnă expresionismul arhetipal, dezvăluia într-un interviu chiar fondatorul acestuia: „Expresionismul arhetipal îşi găseşte locul între cele două paradigme majore ale artei contemporane, figurativul şi abstractul. El reprezintă o căutare spirituală a rădăcinilor comune aflate dincolo de accidentele tragice ale istoriei. Este o încercare fascinantă de a redescoperi acel Tahiti al memoriei noastre colective prin intermediul formelor şi figurilor exotice ale vieţii noastre interioare.
Este o artă suspendată între real şi imaginar şi necesită în egală măsură rigoare şi mister, matematică şi lirism, simplitate şi paradox. Conceptul meu de lucru ca artist vizual, expresionismul arhetipal, deşi pare a fi unul nou descrie de fapt o realitate artistică imemorială. Expresionismul arhetipal este într-adevăr un nou concept, dar cu ecouri de substanţă într-o străveche tradiţie de a concepe arta, specifică şi culturilor din trecutul îndepărtat. Culorile tari, deformările şi o sensibilitate specială de a-ţi imagina lumea nu sunt exclusiv prerogativele expresioniştilor moderni.
Arhetipul este un simbol universal, la fel de netraductibil ca muzica. Câmpurile arhetipale sunt reale, un mister al universului. Cosmosul arhetipal este atemporal; el conţine doar un germene virtual al timpului.
Cei mai valoroşi artişti români ai tuturor timpurilor, Constantin Brâncuşi, George Apostu, Ion Ţuculescu, Paul Neagu şi Ovidiu Maitec aparţin expresionismului arhetipal, în opinia mea. Prin lansarea acestui concept în arta contemporană am dorit să transmit comunităţii artistice că noi avem încă din cele mai vechi timpuri A TREIA PARADIGMĂ, arta arhetipală, deoarece majoritatea experţilor de artă actuali consideră că avem doar două paradigme majore, figurativul şi abstractul. Arhetipurile au o putere secretă, deoarece au fost folosite în decursul a mii de ani de mari grupuri de populaţii iar acum fac partea din viaţa noastră interioară ascunsă. De aceea ele au un impact emoţional special asupra fiecărei fiinţe umane.”
Dacă ne întoarcem în timp, şi asta face şi Constantin Severin prin arta sa, vedem că expresionismul este una dintre avangardele artistice și literare ale secolului XX, apărut în Germania, ale cărui prime manifestări au apărut în 1905, dar au căpătat relevanţă după primul război mondial.
Considerat parte a fovismului și cubismului, înainte de Marele Război, expresionismul încearcă să surprindă subiectivitatea emoțiilor umane, concentrându-se mai puțin pe ceea ce există în realitate și mai mult pe modul în care această realitate se transpune în mintea artistului. Pictorul norvegian Edvard Munch (1873-1944) este considerat părintele expresionismului cu cele 4 versiuni ale picturii sale The Scream, în care poate fi simțită și auzită angoasa existențialistă a personajului pictat.
Ca o metamorfoză artistică, în definiţia arhetipului, cea mai importantă funcţie a lui, se referă la generarea semnificației. Astfel, un arhetip are potențialul de a trezi în ființa umană imagini, impulsuri, emoții. Arhetipurile semnifică universalitatea şi absolutul. Cu aceste concepte, se joacă în opera sa, poetul, scriitorul și pictorul Constantin Severin.
Cele mai frecvente arhetipuri regăsite în lucrările sale sunt statuetele culturilor primitive, „primordiale”: Gânditorul de la Hamangia, statuetele nubile, în formă de vioară ale culturii Cucuteni, Gumelnița, cărora li se alătură citatul clasic: Las Meninas și Papa Inocențiu al X-lea, ale lui Velasquez, Doamna cu hermină a lui Leonardo da Vinci, Christ mort a lui Andrea Mantegna, Soții Arnolfini a lui Jan van Eyck, sau o reinterpretare a autoportreului pictorului olandez, Vincent Van Gogh, considerat predecesorul curentului expresionist.
Motive ale artei preistorice de tipul: spirală, cerc, ove, linii, elipse, benzi, simboluri solare sau celeste, semne de alfabet, verticale, oblice, circulare, concentrice sau în alte posibile combinații, asigurând, prin plasarea lor, simetrie, echilibru, ritmicitate, ridică simbolismul geometric la condiția de artă.
Păstrând o serie de teme traditionale, pe care le expune într-o formulă nouă, printr-o cromatică bine dozată, contrastantă uneori, artistul creează o paradigma mitică, o întoarcere în timp, în zonele arhetipale ale omenirii şi ale culturii.
Cu toate acestea, există o anumită constantă, care se lasă recunoscută în opera lui Constantin Severin – individualitatea mesajului pe care pictorul îl transpune pe pânză sau între coperţile atâtor cărţi – profunzimea vocaţiei sale de a se raporta la propria-i fiinţă.
Tablourile sale comunică între ele într-un mod inefabil, contribuind la compunerea unui mesaj mai amplu, pe care nici creatorul, probabil, nu a reușit să-l întrevadă, atunci când, înarmat cu pensula şi paleta de culori, era preocupat sa aducă în câmpul vizibilului, povestea sau naraţiunea mitică, cuprinsă într-un singur tablou.
Lucrările sale au la bază un demers artistic axat pe utilizarea unor elemente, în construcția cărora, într-un exercițiu asumat, apar motive iconice din repertoriul artei plastice universale, pe care Constantin Severin le reinterpretează, le recompune. Din punct de verde cromatic, artistul exploatează din plin virtuţile unor culori puternice, insistente, cu un grad de saturație ridicat. Efectul este studiat si garantat. Straturile de culoare se asociază într-un ireproşabil rafinament. Culoarea utilizată în mono- bi- sau tricromii, ca în ceramica pictată a culturilor primordiale, este investită cu forța expresivă a unor sonorități muzicale.
De câte ori o imagine este redată astfel încât, puterea de reprezentare transcende realul, avem de-a face cu un act creator unic!
Înzestrat, deopotrivă, cu două mari talente – arta picturii şi arta scrisului – ambele cunoscute şi recunoscute la nivel internațional, Constantin Severin e unul dintre artiştii pentru care, „a trăi frumos este prologul oricărei creaţii autentice”.”
Intră acum și în grupul de
