Norman Manea lanseaza volumul “Laptele negru”

Unul dintre cei mai traduşi romancieri români, Norman Manea, îşi lansează vineri, 9 octombrie, la ora 17.00, în Sala de Arte a Bibliotecii Bucovinei, volumul intitulat “Laptele Negru” . Manifestarea va avea loc în cadrul Simpozionului “O cultură a supravieţuirii”, organizat de Consiliul Județean Suceava și Biblioteca Bucovinei pentru comemorarea Zilei Holocaustului din România (9 octombrie) și a marcării unei noi sesiuni din manifestarea “2010 – Anul Paul Celan (inițiată în ianuarie 2010 de Biblioteca Bucovinei).

Scriitoarea Angela Furtună apreciază că “volumul este o apariţie notabilă pentru spaţiul românesc – atât pentru Norman Manea, cât şi pentru Editura Hasefer, cu o sugestivă copertă semnată de Done Stan. Titlul cărţii provine din primul vers al celebrului poem semnat de Paul Celan, intitulat “Die Todesfuge”, şi este slujit în expresivitatea sa directă de coperta care se plasează la acelaşi nivel franc de sugestibilitate. Însuşi textul celanian este ales drept moto: “Lapte negru din zori te bem când e noapte/ te bem la amiază e moartea un meşter german/ te bem dimineaţa şi seara te bem şi te bem…” (fragment din Tangoul morţii, „Contemporanul”, 2 mai 1947, traducere de Petre Solomon).

Volumul de faţă este o culegere de texte reprezentative privind evreitatea, condiţia şi misiunea scriitorului evreu în Cetate şi în Lume, conexiuni între evreitate, Holocaust, Gulag, literatură şi exil. În fond, cartea de faţă reprezintă apoteoza unei obsesii necesare, pe care Norman Manea o cultivă cu fidelitate : este vorba despre cultul unei etici a memoriei suferinţei, care stă alături de cultul unei pedagogii a memoriei post-totalitare.

Considerându-se acasă numai în limba română, scriitorul deapănă povestea unui fir existenţial întrerupt de ororile deportării din 1941 în Transnistria, iar mai târziu de suferinţa indusă de lagărul socialist, episoade tragice la care s-au adăugat , după emigrarea sa din România, traumele exilului, şocurile culturale şi lupta pentru memorie şi identitate. Norman Manea evocă prima sa apariţie publică de la New York din toamna lui 1989, „când explozia Estului preocupa toată lumea, şi când s-a produs o dezbatere dedicată de PEN-ul american literaturii române, intitulată „Cuvântul, ca armă”. Sfidând combativitatea conjuncturală a tematicii, am vorbit despre „cuvântul, ca miracol”. Am evocat, fireşte, şi după-amiaza de iulie 1945, când descoperisem magnificele poveşti populare ale scriitorului român Ion Creangă”.

Textele reunite în volumul “Laptele negru” vizitează şi paradigmele incompatibilităţilor antropo – culturale (p. 244, Incompatibilităţile, definite ca: înainte – înapoi, evreul asimilat, rinocerizarea, anul huliganic, Colectivitate vs. Individ, noile imperative, coşmarul, ţinutul iubit de la Dunăre, catharsis, terapia adevărului, text apărut în „The New Republic”, Washington D.C., 20 aprilie 1998), fără a înceta nicio clipă să genereze un câmp magnetic privind etica evreiască şi sufletul evreiesc, ce nu mai poate fi surprins de nicio suferinţă. Nu numai limba română este patria lui Norman Manea, ci şi conţinutul moral al trăirilor sale în spaţiul limbii române descrie un teritoriu identitar privilegiat, un acasă fără de care demnitatea nu este posibilă.

Consistente sunt capitolele dedicate Holocaustului şi literaturii, arderii de tot, memoriei şi literaturii.

“Laptele negru” este o carte fanion şi o carte esenţială a eticii privitoare la Shoah, apărută în România în anul 2010, la 65 de ani de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste din Polonia şi Germania anului 1945. Norman Manea actualizează pentru memoria colectivă amprenta pusă de civilizaţia traumei Shoah asupra evreului universal; obiectul uman supus tuturor excluziunilor poate deveni, însă, în cadrul antisemitismului generic, atât evreitatea, cât şi orice altă etnie desemnată în mod circumstanţial ca vinovat de serviciu. Răul, în absenţa memoriei, poate invada şi poate lua în posesie absolută natura umană. Veghea la iluminarea conştiinţelor semenilor săi ademeniţi de uitare îl învesteşte pe Norman Manea cu o misiune de salvator”.

Norman Manea este născut la Suceava, fiind un romancier de valoare şi prestigiu universale, de etnie evreiască (dar care scrie numai literatură în limba română), dizident anticomunist şi antifascist, stabilit din 1986 în SUA. Este unul dintre cei mai traduşi romancieri români, fiind considerat totodată unul din marii scriitori contemporani români din exil. Actualmente stabilit în New York, predă literaturi est-europene la Bard College, dar continuă să scrie literatură numai în limba română, declarând că patria sa este limba română.

Lansarea de carte va avea loc cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava şi cu cel al Bibliotecii Bucovinei „I.G.Sbiera”.