Intră acum și în grupul de
Muzeul de Istorie Suceava va găzdui vineri, 29 octombrie, la ora 13:00 vernisajul expoziţiei “DIN TEZAURUL ARHIVISTIC SUCEVEAN”, realizata de Arhivele Naţionale Suceava în colaborare cu Muzeul Bucovinei. Prilejuită de sărbătorirea Zilei Arhivelor Naţionale, ce se sărbătorită, 31 octombrie 2010 şi a 65 de ani de existenţă ai Arhivelor sucevene, expoziţia cuprinde documente originale administrate de ARHIVELE NAŢIONALE SUCEAVA ŞI MUZEUL BUCOVINEI din secolele XV-XIX.
Expoziţia va fi deschisă publicului între 29 octombrie -15 noiembrie 2010.
Înfiinţată la 1 aprilie 1945, prin eforturile susţinute ale lui Gheorghe Lăzărescu şi ale directorului general Aurelian Sacerdoţeanu, Direcţia Regională Suceava a Arhivelor Statului a continuat de la început activitatea Direcţiei Regionale din Cernăuţi, cu atribuţii pentru partea de sud a Bucovinei: judeţele Rădăuţi, Suceava, Câmpulung şi pentru judeţele Baia şi Dorohoi. Primii funcţionari ai Arhivelor din Suceava: Gheorghe Lăzărescu – director, Nicolae Ceredarec – arhivar ajutor, Romulus Gramatovici – paleograf şi Agnes Gramatovici –registrator ajutor veneau şi ei de la Cernăuţi.
În 1947, director al Arhivelor din Suceava este numit prof. dr. Nicolae Grămadă de la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, mutată la Suceava, şi personalitate deosebită a vieţii culturale şi ştiinţifice. Mutarea Facultăţii şi a profesorului Grămadă la Iaşi în 1948 a amânat sau chiar a anulat multe proiecte privind dezvoltarea Arhivelor sucevene.
În aprilie 1969 prin comasarea filialelor Rădăuţi, Câmpulung şi Fălticeni se înfiinţează Filiala Arhivelor Statului Suceava căreia în 9 iunie acelaşi an i se atribuie un spaţiu în clădirea ocupată de Muzeul Judeţean unde funcţionează şi în prezent.
Arhivele sucevene deţin în depozitele proprii o cantitate de 4369 ml documente organizate în 670 fonduri cu anii extremi 1398 (cel mai vechi document) – 1998 (cel mai recent) – fonduri documentare provenind de la instituţii administrative, şcolare, ecleziastice, judecătoreşti care au funcţionat pe teritoriul actualului judeţ Suceava dar uneori şi dintre cele din nordul Bucovinei sau unele personalităţi locale.
Se remarcă în mod deosebit fondurile: Colecţia de documente (1402 – 1998) cu documente originale de la domnitorii Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş , Mănăstirea Putna; Mănăstirea Suceviţa şi Mănăstirea Dragomirna. O importanţă mare pentru cercetători o au şi fondurile: Mitropolia Bucovinei (1782 – 1946); Inspectoratul Cadastral Bucovina Cernăuţi (1814 – 1949), Primăria oraşului Suceava (1786 – 1950); Liceul Ştefan Cel Mare Suceava (1866 – 1950) Fondul personal Teodor Balan; Fondul personal Nicolae Gramadă şa.
Intră acum și în grupul de
