Expozitie de carte Norman Manea, la Biblioteca Bucovinei

Biblioteca Bucovinei şi Consiliul Judeţean Suceava, împreună cu Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, organizează în intervalul 15 – 25 noiembrie Expoziţia de carte Norman Manea: Despre priviligiatele traume ale celui exilat, prilejuită de noul turneu românesc de lansare şi promovare a cărţilor scriitorului, care va veni, în perioada următoare, şi la Suceava, oraşul său natal.

Norman Manea este autor Polirom. Prestigioasa editură va organiza, cu participarea lui Norman Manea, şi câteva evenimente şi lansări în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus de la Bucureşti. Prezentarea făcută autorului român este remarcabilă.

Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College, New York, revine în România, la începutul celei de-a doua jumătăţi a acestei luni, pentru o serie de evenimente, iniţiate şi organizate de Editura Polirom şi Institutul Francez / Ambasada Franţei în România.

Vizita, derulată la invitaţia Ambasadei Franţei în România, are ca prim scop marcarea, şi în România, a prestigioasei distincţii primite de Norman Manea din partea statului francez în primăvara acestui an: Ordinul francez al Artelor şi Literelor – titlul de Comandor (cel mai înalt rang).

Pe parcursul şederii în România, Norman Manea va participa la Tîrgul de Carte Gaudeamus, va lansa cele mai noi volume apărute în cadrul seriei de autor de la Polirom, precum şi volumul Laptele negru, publicat recent la Editura Hasefer, va susţine un dialog cu Edward Kanterian la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti şi îşi va întîlni cititorii în cadrul a patru evenimente deschise publicului larg.

Norman Manea a părăsit România în 1986 şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, unde a devenit scriitor în rezidenţă şi profesor la mai multe universităţi americane, inclusiv la Bard College din statul New York. Deşi trăieşte la New York, continuă să scrie numai în limba română.

Apreciat deopotrivă atît de nume importante ale scenei literare internaţionale, precum Heinrich Editura Polirom a iniţiat în 2008 seria de autor Norman Manea în cadrul căreia au apărut, pînă în prezent: Intoarcerea huliganului, Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici, Inaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow, Vorbind pietrei, Atrium, Variante la un autoportret, Vizuina, Anii de ucenicie ai lui August Prostul, Plicul negru şi Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian.

Toate aceste volume, alături de multe altele, sunt prezente în Expoziţia de carte
Norman Manea: Despre privilegiatele traume ale celui exilat de la Biblioteca Bucovinei.

Norman Manea s-a născut în Suceava, în cartierul Burdujeni, la 19 iulie 1936. În timpul războiului, copilul a trecut încă de la patru cinci ani prin experienţa lagărelor de concentrare din Transnistria, de unde a revenit, zdruncinat sufletește, în 1945. A lucrat ca inginer, dedicându-se în întregime scrisului în 1974. Până la plecarea sa din ţară, a publicat în România zece volume (cinci romane, trei volume de proză scurtă, două cărţi de eseuri). Dacă în cariera românească l-au urmărit persecuțiile rasiale și oscilațiile antisemitismului românesc, în Occident (doi ani de Germania, urmați de stabilirea, cu familia, la New York) talentul și valoarea sa au primit o recunoaștere universală. Norman Manea a scris despre Holocaust și Gulag, despre ființa umană strivită de aceste maladii politice soldate cu genociduri. A scris despre cele două chipuri ale morții, pe care le-a privit cu ochii săi, și a scris despre ele cu egală revoltă – orientată împotriva spiritului totalitar care a distrus Europa secolului trecut, după ce a transformat-o într-un laborator al ingineriilor sociale și politice, într-un abator ideologic și într-un bestiariu de oameni noi, dezumanizați.

Experiența literară a lui Kafka, Musil sau Levi este dusă de Manea și mai departe, în meditația supraviețuitorului asupra condiției de învingător paradoxal, prin însuși statutul său de învins. Victoria este una morală, un triumf al Binelui și al Adevărului asupra tuturor lașităților și demisiilor. Greutatea acestui simbol crește atunci când în joc sunt emblema intelectualului și miza supremă a intelectualului autentic de a rezista în fața tentaţiei colaboraţionismului. Autorul pledează pentru repudierea duplicităţii, pentru perpetua revoltă în faţa despoţilor (deşi e o “revoltă blajină” ce mizează pe conservarea blândeţii genuine a fiinţei), cultivând refuzul de a trăi prin disocierea conjuncturală între onestitate şi minciună. Acest mesaj difuzează ferm şi constant în opera lui Norman Manea și este armonios integrat în paginile sale antologice, de proză sau de eseu, care au atras atenția criticii literare internaționale de la cel mai înalt nivel academic.