Intră acum și în grupul de
Momente deosebite, marcante, surprinse de aparatul artistului fotograf Ştefan Petrescu, au făcut obiectul expoziţiei intitulată sugestiv “Crăciunul libertăţii româneşti”, deschisă vineri, la Galeria “Bucovina” de la parterul Palatului Administrativ din Suceava.
Expoziţia etalează o selecţie de aproximativ 40 de fotografii realizate de Ştefan Petrescu chiar în zilele Revoluţiei (în Bucureşti, Timişoara şi în alte oraşe din ţară), imagini document pe care fotoreporterul le-a publicat în marile gazete din Occident.
Lansarea a debutat cu remarca lui Romeo Istrate, profesor şi jurnalist, cum că “de la momentul 1918 România nu a avut nicio iluminare de conştiinţă, mai mare, mai consistentă şi mai emblematică decât Revoluţia din 1989”.
Rememorarea evenimentelor din decembrie 1989 – ianuarie 1990 a fost făcută de oameni care au participat la eveniment, unii implicaţi în mod direct în manifestările din România şi local, de la Suceava, oameni care poartă mărturia acelor fapte, reamintite în cadrul vernisajului prin “Crăciunul libertăţii româneşti”.
A doua persoană care a luat cuvântul, martor şi participant al Revoluţiei din 1989, a fost graficianul Mihai Pînzaru PIM. “A fost o revoltă populară. Noi ca popor am simţit libertatea atunci. Categoric au fost şi oameni care s-au ascuns după perdele aşteptând să vadă de partea cui cade balanţa. Au şi murit oameni în acele momente. Au fost peste 1000 de victime (…) La Suceava, cel puţin eu ştiu, un fotoreporter excepţional, profesorul Valentin Moscaliuc care a fost şi el acolo. Mărturii stau documentele publicate de noi în presa liberă a timpului. Mărturie stă domnul Vasile Ilie, care a fost primul viceprimar democrat al Sucevei. Totodată, jurnalistul Ioan Manole, vă poate povesti în seriale televizate despre implicare tinerelor condeie în dezvoltarea ideii de presă liberă”, a povestit afectat Mihai Pînzaru PIM.
Acesta a mai reamintit şi spaima pe care o trăiau sucevenii când se culcau seara, mai ales că Suceava se afla la 25 de km de un regiment de securitate de-al lui Ceauşescu.
Totodată, Octavian Nestor, preşedintele Asociaţiei Revoluţiei din decembrie 1989 a subliniat că momentul Revoluţiei a fost perceput “cam aşa”: „Revoluţia a fost văzută de unii, dar nu şi trăită, a fost trăită şi văzută de alţii şi a fost o Revoluţie trăită ca istorie de către cei care au reperat atunci exact momentul, este cazul domnului Ştefan Petrescu. Dumnealui a venit atunci special din Germania ca să imortalizeze momentul acesta, ştiind că este unul de însemnătate istorică care trebuie consemnat. Faptul că ne aflăm aici, la această expoziţie, să ştiţi că este rezultatul Revoluţiei”.
Mihai Pînzaru PIM a salutat în mod special prezenţa subprefectului Angela Zarojanu, despre care a afirmat că este o mare iubitoare de cultură, de artă, mereu alături de artişti şi nelipsită de la manifestările culturale.
La rândul ei, aceasta a mulţumit maestrului Ştefan Petrescu pentru faptul că „şi-a riscat viaţa pentru a surprinde momente care să ne reamintească mereu şi să păstrăm recunoştinţa pentru toţi cei care şi-au jertfit până la urmă viaţa pentru ca visele noastre despre libertate, despre democraţie să devină astăzi o certitudine”, a declarat Angela Zarojanu.
Pe de altă parte, vicepreşedinele Consiliului Judeţean Suceava, Vasile Ilie, a propus ca fotografiile prezentate în expoziţie, să fie incluse într-o carte alături de mai multe explicaţii, în cadrul Centrului Cultural Bucovina, o carte prin intermediul căreia oamenii să poată afla mai multe despre Revoluţia de la Suceava.
În încheierea expoziţiei, Ştefan Petrescu a făcut o dezvăluire pe care prea puţini o cunosc: “Nu trebuia să fie o revoluţie, trebuia să fie o lovitură de palat!”
Intră acum și în grupul de
