Intră acum și în grupul de
După Crăciunul de rit vechi vine şi Anul Nou. Noaptea de 13 spre 14 ianuarie este una specială pentru credincioşii, după calendarul Iulian, căci indiferent de etnie şi de locul unde se află, ortodocşii de rit vechi din întreaga lume sărbătoresc, la două săptămâni distanţă de cei de rit nou, Anul Nou. Sârbi, ruşi, lipoveni şi ucraineni celebrează sărbătorile de iarnă după ritul vechi.
Biserica Ortodoxă de stil vechi din România are peste un milion de adepţi şi aproximativ 130 de biserici, schituri şi mănăstiri, majoritatea construite după 1989.
Astfel pentru un număr de aproximativ 2.500 de ruşi lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, dar şi în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, Sărbătorile de iarnă au loc cu două săptămâni după cele ale credincioşilor care se orientează după calendarul Gregorian.
Creştinii ortodocşi de rit vechi respectă tradiţiile şi obiceiurile la fel ca şi cei rit nou, cu singura deosebire că acestea sunt decalate cu 13 zile. Decalajul a apărut în anul 1924, când o parte din creştinii ortodocşi au refuzat să adopte Calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.
În satele sucevene cu etnici ucraineni, feciorii şi fetele obişnuiesc să pornească la urat înainte de miezul nopţii. Gazdele întâmpină urătorii în uşă, apoi îi poftesc să guste bucatele pregătite special pentru noaptea de Anul Nou, oferindu-le şi câte un păhărel de ţuică.
O veche tradiţie în comunităţile de ruşii mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători: un fel de clătite cu brânză sau cu carne, vărzări, piroşte, urchiuşe din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare.
În rest, şi rusoaicele învârtesc de sărbători cozonac, cârnaţi şi sarmale.
Intră acum și în grupul de
